Economia stă pe un fir: de ce cetățenii abia simt ameliorarea?
Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a atras atenția asupra unei realități incomode: deși indicatorii economici arată o ameliorare, cetățenii abia simt efectele pozitive. Volatilitatea prețurilor la energie și contextul global continuă să pese pe bugetele famililor.
Într-o postare din noaptea de luni, oficialul a evocat momentul critic în care a preluat portofoliul, în iunie 2025, când statul era blocat și nu mai putea amâna măsuri dureroase.
La acea dată, economia națională era prinsă într-un cerc vicios periculos. Un deficit bugetar excesiv, o nevoie imensă de fonduri noi și o inflație care refuză să cedeze se alimentau reciproc. Fiecare lună petrecută fără intervenții concrete adăuga datorii, creștea costurile cu dobânzile și reducea capacitatea de a investi în viitor. Guvernul Ilie Bolojan a recunoscut necesitatea unei ajustări fiscale grele, dar esențiale.
Misiunea Ministerului Finanțelor a fost să traducă această orientare într-un buget realist, monitorizat zilnic și gestionat prudențial. Scopul?
Ca politica fiscală să nu mai amplifice instabilitatea, ci să devină un pilon de stabilitate.
Cifrele confirmă normalizarea, dar cetățenii abia simt efectele!
Rezultatele acestei strategii se văd clar în cifrele actuale.
Rata anuală a inflației a scăzut semnificativ, ajungând la 6,2% în august, în jos de la 8,2% în iulie și de la peste 10% în iunie.
Nazare descrie acest fenomen drept cea mai rapidă decelerare observată în ultimii ani. Spre deosebire de episodurile anterioare, nu este vorba despre o plafonare artificială impusă prin administrare, ci despre o normalizare reală a echilibrelor economice. Aceste date confirmă, în termeni concreți, promisiunile făcute anterior.
Analiza detaliată a componentelor inflației relevă că o parte din scădere este de natură statistică, rezultatul ieșirii din calculul ratei a scumpirilor intense din vara anului precedent.
Totuși, o altă componentă majoră este legată de fundamentele economiei: o cerere internă mai temperată, un deficit în retragere și costuri de finanțare reduse. Pentru luna august, datele indică o scădere a prețurilor de consum cu 0,08% față de luna anterioară, dacă se exclud combustibilii. Prețul alimentelor a cunoscut o reducere de 0,7% într-o singură lună, iar legumele și fructele sunt acum mai ieftine decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Petrolul mai este variabila exogenă care ne sabotează bugetele?
Persistența presiunii inflaționiste provine aproape exclusiv din piața externă a petrolului. Benzina și motorina rămân singurele categorii care înregistrează creșteri cu două cifre.
Deși acest factor este exogen și nu poate fi controlat direct de autoritățile locale, capacitatea economiei de a absorbi aceste șocuri depinde direct de soliditatea echilibrelor interne.
Ajustările începute în vara anului trecut au avut menirea de a repara un buget construit pe un model devenit insustenabil.
În primele șapte luni ale anului curent, deficitul bugetar este cu 37% mai mic comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, în timp ce investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. Ministrul subliniază că dezechilibrul a fost redus fără a opri șantierele majore. Impactul acestor măsuri se simte nu doar în statistici, ci și în viața cotidiană. Aproape jumătate din deficitul actual, reprezentând aproximativ 3% din Produsul Intern Brut, este dedicat exclusiv plății dobânzilor la datoria acumulată în trecut.
Acești bani nu ajung în spitale, școli sau infrastructura rutieră.
Fiecare punct procentual scăzut la costul de finanțare al României înseamnă resurse recuperate pentru proiecte vizibile pentru cetățeni.
De ce nu simți încă ameliorarea economică?
Deși 6,2% reprezintă încă o rată de inflație considerabilă, scăderea din august semnalează încetinirea ritmului de creștere a prețurilor, nu o revenire la nivelurile anterioare crizei. Oficialii recunosc că românii resimt încă impactul prețurilor ridicate și al pierderii puterii de cumpărare din ultimii ani. Media inflației din ultimele 12 luni se situează la aproape 9,5%, o cifră care se reflectă direct în facturi și prețurile de pe rafturile magazinelor. Recuperarea veniturilor reale întârzie față de indicatorii statistici, iar pentru majoritatea oamenilor, ultimul an a fost unul dificil.
De aceea, corecția finanțelor publice rămâne o prioritate absolută.
Etapa următoare este la fel de crucială. Direcția aleasă este corectă, iar datele recente o validează, nu doar prognozele teoretice.
Dezinflația și reducerea deficitului sunt două fețe ale aceluiași proces.
Continuitatea acestui demers implică o disciplină strictă asupra cheltuielilor, respectarea obiectivelor asumate și o redirecționare a creșterii economice, mutând accentul de la consumul finanțat prin datorie către investiții productive. Cu toate acestea, scopul final nu trebuie să fie corecția economică în sine, ci îmbunătățirea calității vieții.