De ce Coridorul Vertical este un pilon esențial al strategiei Transgaz?
Transgaz a declarat public că a alocat sume semnificative, echivalente cu trei miliarde de euro, pentru modernizarea și extinderea rețelei naționale de transport a gazelor naturale. Această sumă a fost investită în intervalul de timp care începe în anul 2013 și se extinde până în luna august a anului 2026, perioada în care compania a concentrat eforturile pe consolidarea infrastructurii existente și pe dezvoltarea de noi capacități de interconectare.
Informațiile au fost transmise în cadrul unui eveniment media organizat de Antena 3 CNN, unde Elisabeta Ghidiu, care ocupă funcția de director al departamentului de Strategie și Management Corporativ în cadrul Transgaz, a detaliat scopurile și rezultatele acțiunilor entreprinse de companie peste ultimii treize ani.
Conform declarațiilor sale, obiectivul principal al acestor investiții a fost triplu: extinderea și imbunătățirea performanței rețelei de transport, asigurarea unui grad mai mare de siguranță în exploatarea sistemului și consolidarea poziției României din punct de vedere al securității energetice, nu doar la nivel național, ci și în contextul regiunii sud-estice a continentului european. Ghidiu a subliniat că aceste inițiative nu au fost determinate de cereri punctuale sau de presiuni momentane, ci au fost conceive ca parte a unei strategii cohăzente și de lungă durată, bazată pe analize economice solide și pe evaluări de risc aprofundate.
Unul dintre pilonii acestei strategii este Coridorul Vertical, un proiect de infrastructură conceput pentru a crea o legătură mai eficientă între zonele gazoductelor din sud-estul Europei și cele din centrul și estul continentului. Scopul acestui coridor nu este doar tehnic, ci și strategic: el permite redirecționarea fluxurilor de gaze naturale către regiuni care, până acum, au fost dependente de livrările provenite din Federatia Rusă.
Prin utilizarea conductelor existente sau prin realizarea de noi interconectări, Coridorul Vertical facilitează accesul la surse alternative de aprovizionare, contribuind astfel la reducerea vulnerabilității energetice a unor state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România.
În această direcție, Transgaz a remarcat că Coridorul Vertical nu funcționează exclusiv într-o singură direcție, ci a devenit bidirecțional printr-o serie de lucrări tehnice complexe. Această transformare a fost posibilă prin modificarea regimului de exploatare a treilor conducte care compun Coridorul Transbalcanic, o infrastructură care, în trecut, a fost utilizată predominant pentru transportul gazelor rusești prin teritoriul Ucrainei și al României către statele din Peninsula Balcanică.
Transgaz a investit 3 miliarde de euro în rețeaua de gaze!
După ce fluxul tradițional a fost oprit sau semnificativ reduс, compania a inițiat lucrările necesare pentru a permite inversarea sensului de flux, ceea ce a dus la configurarea sistemului în mod reverse-flow.
Acest lucru înseamnă că, acum, gazele naturale pot circula și din sud spre nord, oferind o alternativă viabilă pentru statele care doresc să diversifice proveniența energiei pe care o consumă.
Elisabeta Ghidiu a atribuit această inițiativa tehnică viziei strategice a directorului general al Transgaz, Ion Sterian, declarând că scopul fundamental al proiectului a fost mereu reducerea dependenței regiunii de sursele rusești de gaze naturale. În acest contexte, a explicat că bidirecționalitatea conductelor nu este doar o caracteristică tehnică, ci un instrument de politica energetică, care permite României și vecinilor să devină mai puțin vulnerabili la schimbările geopolitice care pot afecta livrările tradiționale.
De asemenea, în cadrul aceleiași strategii de diversificare, Transgaz a evidențiat posibilitatea de a utiliza gaze naturale lichefiate (LNG) ca sursă alternativă de aprovizionare. Aceasta implică transportul gazelor lichefiate prin nave specializate până la terminalele maritimе, unde sunt regazificate și introduse în rețeaua de transport. Grecia, datorită poziției sale geografice și a infrastructurii portuale dezvoltate, poate servi ca punct de intrare pentru aceste livrări, facilitând accesul la surse de LNG provenite din regiunile precum Orientul Mijlociu, Africa de Nord sau chiar Statele Unite ale Americii.
Deși articolul nu specifică cantităţi exacte de LNG planificate sau terminale concrete în desfășurare, menționează clar că această opțiune face parte integrală din viziunea companiei privind securitatea aprovizionării pe termen lung.
Această orientare strategică, susținută de date concrete și de o perioadă de implementare de peste un deceniu, reflectă un efort constant de a alinia politica energetică națională cu obiectivele Uniunii Europene în domeniul energiei, în special cele legate de diversificare, solidaritate și reducerea dependenței de sursele unice.
Fără aceste măsuri, vulnerabilitatea sistemului energetic al României și a vecinilor ar fi putut crește semnificativ în fața provocărilor geopolitice și ale fluctuțiilor pieței mondiale de energie.