Ce se întâmplă cu celelalte rate din piață?
Banca Națională a României a optat joi, 8 octombrie, pentru păstrare ratei dobânzii-cheie la nivelul de 6,5% pe an.
Decizia vine într-un peisaj macroeconomic complicat, marcat de o temperare bruscă a inflației în timpul verii, dar și de riscul unei reaccelerări a prețurilor până la finalul anului.
Instituția a subliniat că, deși indicatorii au mai coborât, presiunile inflaționiste ar putea reveni pe val, împinse de la spate de costul energiei și al combustibililor, de zvâcnirile cursului valutar și de scumpirea unor materii prime.
De unde vine această scădere spectaculoasă a inflației?
Pe lângă dobânda-cheie, Consiliul de Administrație al BNR a stabilit și ceilalți parametri financiari. Astfel, dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) a fost fixată la 7,5% pe an, în timp ce pasarela pentru depozit a rămas la 5,5%.
În același timp, nivelul rezervelor minime obligatorii, atât pentru le S, cât și pentru valută, nu a suferit nicio modificare.
Fundalul acestei decizii este legat de o cădere neașteptată a inflației în primele două luni din trimestrul al treilea.
De ce se teme banca centrală de un nou șoc al prețurilor?
Potrivit datelor oficiale, rata anuală a coborât la 8,16% în iulie și a ajuns la 6,17% în august, după ce în iunie atinsese 10,42%.
Banca centrală pune această dinamică pe seama dispariției efectului direct lăsat de măsurile trecute – cum ar fi eliminarea plafonării la energie ori majorările de TVA și accize din perioada similară a anului trecut.
Efectele de bază și-au spus cuvântul, în special în energie. O mână de ajutor a venit și din partea ieftinirii alimentelor volatile, deși scumpirea carburanților a tras prețurile în sus. Și indicatorul CORE2, care arată inflația de bază, s-a dus în jos, de la 8,3% în iunie la 6,2% în august.
Chiar dacă cifrele arată o gură de oxigen de moment, prognozele BNR avertizează că trendul se poate întoarce pe dos până la iarnă. Pe lista neagră a factorilor care pot reaprinde inflația se află energia, carburanții, materiile prime agroalimentare și fluctuațiile leului. La acestea se adaugă seceta cruntă din acest an și butoiul cu pulbere din Orientul Mijlociu, capabile să destabilizeze piețele de resurse. Totuși, pe termen lung, analiștii mizează pe o estompare a presiunilor, pe fondul unei cereri interne care începe să obosească.
Cum arată economia reală în oglinda statisticilor?
La nivel macroeconomic, economia a bătut pasul pe loc în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție ușoară de 0,1% în primele trei luni.
Anual, PIB-ul s-a redus cu 0,4% în trimestrul al doilea, un recul mai blând față de căderea de 1,2% din primul trimestru. Deși investițiile s-au mișcat mai bine, consumul populației a scăzut în continuare.
Exportul net a tras din nou frâna de mână, importurile crescând mai alert decât exporturile, ceea ce a tăiat elanul reducerii deficitului comercial și de cont curent.
Ce se schimbă pe piața muncii și în companii?
Datele preliminare pentru trimestrul al treilea arată însă semne de dezgheț, ajutate și de o agricultură mai performantă, deși raportat la anul trecut economia încă suferă.
Nici piața muncii n-a stat pe loc.
Numărul salariaților a scăzut în iunie și iulie, în timp ce rata șomajului OIM a coborât la 6,4% în mijlocul verii, față de media de 6,8% din trimestrul al doilea.
Ce turbulențe bat la ușa piețelor financiare?
Salariile au crescut ceva mai alert în iulie, impulsionate de majorarea minimului pe economie, deși BNR subliniază că ritmul rămâne modest istoric vorbind. În paralel, foametea de personal semnalată de patroni a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani, mai ales în industrie și construcții.
În final, BNR trage un semnal de alarmă privind nervozitatea din piețele financiare. Leul a trecut printr-o apreciere vizibilă la începutul lui septembrie, urmată rapid de o depreciere puternică la sfârșitul lunii și începutul lui octombrie, stabilizându-se ulterior pe un palier mai slab.
Nici titlurile de stat n-au scăpat, randamentele pe termen mediu și lung urcând considerabil în septembrie, sub presiunea războiului din Orientul Mijlociu, a instabilității politice interne și a incertitudinilor globale.