Ce s-a întâmplat cu banii din PNRR?
Ministrul interimar al Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat că România a primit vineri 301 de milioane de euro din fondurile PNRR. Din această sumă, 298.607.459 euro reprezintă bani nerambursabili (grant), iar restul de 2.615.277 euro provine din componenta de împrumut.
Acești bani, suspensați până acum de Comisia Europeană pe cererea de plată nr. 3, au fost eliberați în urma unor negocieri intense cu oficialii europeni. Pîslaru a numit această încasare o victorie a experților din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și din alte instituții implicate.
Autoritatea a subliniat că guvernul Bolojan, deși este în afara coaliției PSD-AUR, continuă să livreze pentru România.
Ministerul Finanțelor a precizat că acești bani vor fi direcționați spre finanțarea deficitului bugetar și spre gestionarea lichidității Trezoreriei Statului.
Fiecare euro atras din fondurile europene, în special din componenta nerambursabilă, contribuie la reducerea presiunii asupra bugetului și la o gestionare mai eficientă a resurselor publice, a subliniat ministrul. Prin această plată, România ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasate prin PNRR.
Ce provocări rămân?
În viitor, nu este vorba doar despre sumele încasate, ci și despre ce se realizează cu acești bani: reformele implementate, investițiile finalizate și obligațiile financiare rămase, a transmis ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
În contextul actual, obținerea acestor fonduri reprezintă un pas esențial pentru consolidarea economiei naționale, în special în fața presiunilor inflaționale și a cerințelor de ajustare fiscală impuse de Uniune.
Comisia Europeană monitorizează îndeaproape progresul reformelor structurale, iar eventuale întârzieri pot duce la retragerea parțială a fondurilor.
De aceea, autoritățile centrale se pregătesc pentru o nouă rundă de negocieri privind conformitatea proiectelor cu standardele europene, în vederea eliberării tranșelor viitoare. Pe plan intern, guvernul Bolojan a anunțat că va accelera procedurile de achiziție publică pentru lucrări din domeniul infrastructurii critice, inclusiv drumuri europene și rețele electrice modernizate.
Aceste măsuri sunt susținute de un pact de stabilitate economică semnat de principalele partide parlamentare, menit să asigure continuitatea politicii fiscale până la alegerile generale programate pentru anul 2025.