Unde s-au blocat taberele copiilor?
Statul român are în portofoliu o adevărată comoară lăsată în paragină: 151 de tabere școlare și centre de agrement, care adună la un loc peste 1.000 de clădiri și terenuri în toată țara. Deși Agenția Națională pentru Sport (ANS) a preluat oficial în administrare această uriașă rețea, nimeni nu știe exact câte dintre aceste spații mai pot găzdui, în siguranță, copii și tineri.
Instituția a preluat pe hârtie 1.034 de imobile în baza unei ordonanțe de urgență din martie 2026. Marea problemă? Pentru anul fiscal în curs, agenția recunoaște că nu are niciun leu pus deoparte pentru investiții în infrastructura acestor unități.
Acest patrimoniu imens este, de fapt, moștenirea fostelor tabere de stat care au funcționat în trecut sub umbrela Ministerului Tineretului și Sportului. Reorganizările instituționale repetate din ultimii ani au complicat grav situația lor juridică, blocând clădirile într-un limbo managerial greu de descifrat. Guvernul a încercat să tranșeze problema în primăvara anului 2026 prin OUG nr. 15/2026. Actul normativ a stabilit ca toate imobilele netransferate formal până atunci să treacă automat în curtea ANS.
În notele de fundamentare, Executivul avertiza chiar atunci că, fără un administrator clar, clădirile riscă să se degradeze rapid, ceea ce va umfla masiv costurile de restaurare pe viitor.
La 1 august 2026, bilanțul oficial al ANS arăta că instituția administrează, direct sau prin direcțiile județene, cele 151 de tabere și centre de agrement. Deși agenția insistă că preluarea celor 1.034 de clădiri s-a finalizat cu succes pe hârtie, realitatea din teren rămâne o necunoscută.
Redacția Edupedu. ro a solicitat o radiografie clară a fiecărei unități la zi: care sunt deschise, care funcționează doar parțial, care sunt închise, conservate sau pur și simplu ruine?
Cine ascunde adevărul din teren?
Jurnaliștii au cerut și lista taberelor care au primit efectiv copii în vara lui 2026, capacitatea lor reală de cazare și motivele pentru care restul au rămas cu lacătul pe poartă. ANS a evitat însă să ofere aceste date detaliate. Nici lista clădirilor degradate care pun în pericol siguranța tinerilor nu a fost trimisă. În schimb, agenția a pasat responsabilitatea, recomandând jurnaliștilor să sune la Direcțiile Județene pentru detalii.
Astfel, deși publicul știe câte tabere există în scripte, este imposibil de aflat câte dintre ele sunt cu adevărat funcționale.
Haosul nu este o noutate.
În mai 2026, la doar două luni de la adoptarea ordonanței, ANS recunoștea deschis într-un document: „Imobilele cu destinația de tabere școlare au avut o situație juridică incertă, astfel că nu se cunoaște starea actuală a acestora”.
Patru luni mai târziu, deși preluarea este declarată finalizată, blocajul financiar persistă.
Ce conțin, de fapt, anexele secrete?
Reprezentanții ANS explică simplu: bugetul pe 2026 a fost aprobat înainte ca taberele să fie integrate în structura lor, așa că nu au fost prevăzute fonduri de investiții.
Este o scuză strict birocratică, deși Guvernul știa foarte bine că fiecare lună de abandon înseamnă degradare accelerată.
Datele transmise de agenție în două anexe stufoase arată doar dimensiunea uriașă a acestui patrimoniu, fără a spune nimic despre starea lui reală.
De exemplu, Tabăra Gălăciuc din Vrancea figurează cu 33 de clădiri, dintr-un total de 49 de bunuri pe care județul le are în evidență. În Harghita, Tabăra Miercurea Ciuc apare în acte cu 29 de imobile.
Pentru unele proprietăți există detalii tehnice impresionante: Centrul de Agrement Bucșoaia este trecut cu un teren uriaș de 138.083 mp și 15 construcții ce însumează o suprafață de 17.554 mp. În schimb, în dreptul altor poziții din inventar apare sec mențiunea „FĂRĂ DATE”.
Aceste documente oficiale confirmă practic că statul a preluat un patrimoniu imens pe nevăzute, fără să aibă nici banii necesari pentru reparații și nici o evidență clară a stării în care se află clădirile.