Ce este „negobox”-ul pe care liderii UE îl vor examina în curând?
În ultimele săptămâni, statele membre ale Uniunii Europene au început să contureze un nou plan bugetar în care s-ar putea deduce între 100 şi 200 de miliarde de euro faţă de estimările iniţiale. Această posibilă scădere a marjelor de fonduri ar însemna o modificare majoră a modului în care blocul își aloc resursele pentru infrastructură, coeziune regională, agricultură şi alte priorităţi strategice.
Consecinţele vor fi resimţite în special de ţările din Europa de Est şi Sud, care au susţinut iniţial un buget mai generos, şi de la cele din Germania, Austria şi Olanda, care caută economii semnificative.
Irmănia, preşedintele Consiliului UE, pregăteşte propunerea oficială
Irlanda, care deține în prezent preşedinţia Consiliului Uniunii Europene și conduce negocierile privind bugetul pe termen de șapte ani, va prezenta propunerea de reducere sâmbătă. Acest pas marchează începutul unui proces de discuţii intense ce vor culmina cu summitul UE săptămâna viitoare. În această etapă, se estimează că bugetul va fi redus cu 100–200 de miliarde de euro, o măsură pe care diplomaţii descriu-o ca pe un gest de compromis în direcţia grupului „frugal” – Germania, Austria, Țările de Jos și altele.
În acelaşi timp, Irlanda depune eforturi pentru a proteja cheltuielile agricole şi cele regionale de reduciri majore, în încercarea de a satisface cerinţele grupului „Prietenii Coeziunii”. Dacă această abordare se va dovedi a fi eficientă, va fi un semnal de bunăvoinţă pentru statele din sud şi est, care au exprimat o rezistenţă puternică la presupusa reducere a bugetului.
„Negobox” – un instrument de negociere crucial
În următoarele zile, liderii UE vor examina cu atenție ceea ce se numeşte „negobox” (cutia de negociere), un set de cifre şi propuneri care oferă guvernelor un cadru de bază pentru discuţii. Acest instrument este esenţial pentru a determina dacă un acord poate fi încheiat până la sfârşitul anului.
În acelaşi timp, există temeri că alegerile naţionale din Franţa, Polonia şi Italia, programate pentru 2027, ar putea perturbă procesul de negociere şi ar putea face ca discuţiile să devină mai dificile.
Grupul „frugal” – Aceasta reţea de ţări, formată în principal din Germania, Austria, Țările de Jos şi alte state centrale, a cerut să se facă economii de câteva sute de miliarde de euro din bugetul de aproape 2 trilioane de euro. Aceste state sunt preocupate de faptul că, în lipsa economiilor, ar fi nevoie de contribuţii suplimentare din partea ţărilor cu venituri mai mici.
„Prietenii Coeziunii” – Țările din sud şi est, inclusiv Italia, Spania şi Polonia, au emis o declaraţie comună în care se opun reducerilor asupra agriculturii şi fondurilor de coeziune. Pentru acestea, o reducere a bugetului ar însemna pierderi semnificative de fonduri pentru dezvoltare regională şi agricultură.
Vor reuși „Prietenii Coeziunii” să protejeze bugetul UE?
Mecanismele de reducere a bugetului
În plus faţă de reducerea totală a bugetului, guvernele se concentrează pe reduceri ale unor fonduri specifice:
1. Fondul „Europa Globală” – Această rezervă de 200 de miliarde de euro, destinată ajutorului pentru dezvoltare şi relaţiilor externe, ar putea fi supusă unor scutiri. 2.
Fondul european pentru competitivitate – Cu o valoare de 410 de miliarde de euro, acest fond are rolul de a spori capacitatea industrială a blocului, iar guvernele vizează o reducere a cheltuielilor. 3.
Cheltuielile administrative – Cu 118 miliarde de euro alocate instituţiilor şi personalului UE, guvernele caută să facă economii prin reducerea bugetului administrativ.
Aceste reduceri ar putea genera economii substanţiale, dar şi riscuri semnificative pentru sectorul agricol şi pentru fondurile de coeziune. În plus, există temeri legate de reducerea fondurilor pentru cercetare şi acţiune externă, care ar putea afecta dezvoltarea economică şi migraţia.
Taxele la nivelul UE – o problemă sensibilă
O altă problemă care a stârnit controverse este legată de taxele la nivelul UE. În 2025, Comisia Europeană a propus cinci noi impozite care ar genera 66 de miliarde de euro pe an. În timpul negocierilor, guvernele s-au opus unor impozite care ar afecta disproporţional economiile lor.
De asemenea, mai multe state europene au făcut lobby la Irlanda pentru a elimina un impozit pe profitul corporaţiilor, cunoscut sub denumirea de CORE, care este nepopular în întreg blocul.
În ansamblu, negocierile se află într-o fază critică, în care liderii UE trebuie să găsească un compromis între dorinţa de a face economii şi nevoia de a proteja fondurile esenţiale pentru dezvoltare regională, agricultură şi alte priorităţi. În funcţie de deciziile luate în timpul summitului din săptămâna viitoare, viitorul bugetului UE poate fi semnificativ diferit de planul iniţial, iar deciziile luate în această perioadă vor avea un impact major asupra economiilor şi societătlilor din toate statele membre.