Salvarea vine din Oceanul Indian?
La Centrul Regional de Afaceri din Timișoara, sâmbătă, 24 octombrie, a avut loc un eveniment dedicat soluționării crizei de personal din vestul României. Discuțiile s-au concentrat pe deficitul acut de forță de muncă, analizat în contextul relațiilor economice tot mai strânse cu Sri Lanka.
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș (CCIAT) a pus la cale această întâlnire, alături de omologii din Arad. Scopul clar: un cadru deschis pentru parteneriate comerciale și recrutare directă din afara granițelor.
Printre oaspeții de marcă s-a numărat E.
Samantha Pathirana, ambasadorul Republicii Democratice Socialiste Sri Lanka la București, însoțită de Arun Hemachandra, ministru adjunct pentru Afacerile Externe și Ocuparea Forței de Muncă în Străinătate în guvernul sri-lanez.
Patronii locali au profitat din plin de ocasie pentru a sta de vorbă direct cu oficialii asiatici, disperați fiind să-și completeze echipele de la fabrici și șantiere.
Florica Chiriță, președinta CCIAT, n-a bătut câmpii: colaborarea cu insula din Oceanul Indian e pur și simplu vitală. Ea a subliniat că lipsa de personal nu e o bătălie doar pentru Timișoara sau Arad, ci o Piatră de moară pentru întreaga economie românească. „Forța de muncă este întotdeauna necesară”, a tăiat-o scurt șefa camerei de comerț.
Rămân în România sau doar tranzitează?
Ca să-i urnească pe antreprenori, instituția a organizat recent ședințe cu agențiile de plasare a muncii, încercând să spargă gheața privind angajarea de cetățeni din Sri Lanka.
Cifrele vorbesc de la sine: în România muncesc deja în jur de 25.000 de sri-lankezi, iar vreo 900 dintre ei trag din greu prin județul Timiș. HoReCa și construcțiile sunt primele pe listă când vine vorba de absorbit acești oameni. Iar patronii nu au motive să se plângă, descriindu-i drept muncitori serioși și puși pe treabă.
Președinta CCIAT a ținut să demonteze mitul că muncitorii asiatici ar folosi România doar ca rampă de lansare spre Vest.
Dimpotrivă, mulți prind rădăcini aici și aleg să muncească pe termen lung.
De altfel, apele s-au limpezit și juridic: la începutul anului 2026, cele două state au bătut palma pe un memorandum de înțelegere pe teme de muncă și protecție socială.
Pentru oamenii de afaceri din vestul țării, dialogul direct cu oficialii străini înseamnă deschiderea unor uși altfel greu de accesat. Strategia CCIAT merge însă mai departe de simplul import de personal — se urmărește o punte solidă cu piețele din afara UE. Următorul pas major? O misiune economică programată chiar în Sri Lanka pentru anul 2027.
O delegație de antreprenori din Timiș și Arad va pleca acolo ca să pună la punct noi investiții și, bineînțeles, să aducă specialiștii de care economia locală are atâta nevoie.