Kovesi: o amestecare de lumini și umbre!
Fără Laura Kovesi: Cum va funcționa Parchetul European sub conducerea germană?
Schimbarea la șefia organismului de persecuție europeană marchează o etapă nouă în istoria instituției.
După șapte ani la fruntea EPPO, Laura Codruța Kovesi cede locul său în favoarea unui procuror german, Andres Ritter, care a preluat funcția la începutul lunii noiembrie.
Această tranziție survine într-un context în care Bruxelles-ul examinează o reformă a cadrului comunitar de luptă cu fraudele, măsură care ar putea extinde puterile EPPO în investigarea abuzurilor legate de viitorul buget pe termen lung al Uniunii.
Traiectoria profesională a fostă șefe ale EPPO este o poveste de succes remarcabilă. Născută în Sfântu Gheorghe, în inima Transilvaniei, Kovesi a urcat treptat până a devenit prima femeie și cea mai tânără persoană care a ocupat poziția de procuror general al României.
Această carieră, descrisă ca o versiune europeană a „visului american”, a culminat cu numirea sa ca primă șefă istorică a Parchetului European.
Cu toate acestea, sfârșitul mandatului său a fost marcat de tensiuni cu mai multe guverne naționale, inclusiv cea elenă, și cu conducerea Comisiei Europene, după un început plin de promisiuni de sprijin instituțional.
Analiza publicată în presa elenă subliniază contrastul dintre începutul și finalul epocii Kovesi. La preluarea fruntei EPPO, instituțiile europene au făcut declarații solene privind importanța noului organism și angajamentul de a-i sprijini activitatea. În finalul mandatului, însă, au apărut conflicte deschise cu mai multe guverne din blocul comunitar. Această evoluție reflectă o anumită fricțiune între independența judiciară și presiunea politică.
Profilul Kovesi este o amestecare de lumini și umbre.
Pe o parte, declarațiile sale tăioase și modулizarea unor dosare care ating inima sistemului politic au conferit ei și instituției o imagine de luptător neîndoit împotriva corupției.
Pe altă parte, a fost acuzată de depășirea atribuțiilor și de folosirea abuzivă a puterilor în scopuri politice. Această dualitate a generat dezbateri intense despre echilibrul dintre independența judiciară și responsabilitatea politică.
Cei care se îngrijorau că Kovesi ar aduce în Europa o „justiție în stil Ceaușescu” pot acum să respire ușurați, știind că echilibrul a fost restabilit odată ce procurorul german a preluat conducerea. Totuși, analiza subliniază că Ritter a fost alegerea însăși a Kovesi pentru a-i succeda, ceea ce sugerează o continuitate strategică.
Kovesi a menționat că cea mai mare provocare pentru succesorul său este menținerea independenței EPPO, într-un moment în care nimeni pare dispus să ajute instituția să-și îndeplinească atribuțiile corespunzător.
Ea a avertizat că Parchetul riscă să fie erodat treptat pentru că-și face treaba, subliniind că la Bruxelles „nimeni nu te aude țipând”.
Printre cele mai controversate dosare lăsate în urmă se numără ancheta privind atribuirea contractului pentru Academia Diplomatică a UE către Colegiul Europei.
Cel mai șocant caz rămâne „Pfizergate”, care vizează modul în care șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, au negociat contractele pentru achiziția de vaccinuri anti-Covid.
O plângere penală depusă în Belgia menționează presupuse infracțiuni precum intervenție în exercitarea funcțiilor publice, distrugerea unor mesaje de tip SMS, corupție și conflict de interese.
Acțiunile care au vizat Grecia!
EPPO a preluat ancheta de la autoritățile belgiene în 2024, iar de atunci nu au fost formulate acuzații împotriva nimănui.
Potrivit Politico, von der Leyen nu a oferit încă declarații în acest dosar, deși a fost citată de EPPO în urmă cu câteva luni, ancheta rămânând astfel deschisă.
Ultimele demersuri ale lui Kovesi au inclus perchezițiile efectuate de EPPO, pe 21 octombrie, la sediile din Bruxelles și Strasbourg ale grupului de extremă-dreapta „Patrioți pentru Europa” din Parlamentul European. Această anchetă viza presupusa utilizare necorespunzătoare a unor fonduri UE în valoare de milioane de euro. Investigația vizează, de asemenea, figuri din extrema-dreaptă franceză, inclusiv pe Jordan Bardella, care i-a succedat lui Marine Le Pen la conducerea partidului „Adunarea Națională”.
Analiza elenă menționează și acțiunile care au vizat Grecia.
Una dintre ultimele mișcări ale lui Kövesi înainte de încheierea mandatului a fost sesizarea de către EPPO a Consiliului de Stat – cea mai înaltă instanță administrativă din Grecia – prin care au fost contestate decretele prezidențiale ce prelungeau cu doi ani mandatele procurorilor europeni delegați din Grecia.
Colegiul EPPO de la Luxemburg solicitase o prelungire a mandatelor cu cinci ani. Însă plenul administrativ al Curții Supreme din Grecia respinsese, cu o majoritate covârșitoare, o contestație similară. În prezent, EPPO invocă reglementările UE și principiul priorității dreptului Uniunii, solicitând sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare.
Într-o declarație acordată Politico săptămâna trecută, Kövesi a afirmat: „Cea mai flagrantă tentativă de intimidare a EPPO a avut loc în Grecia, unde ne-am confruntat cu această problemă privind reînnoirea mandatelor procurorilor europeni delegați”. În aprilie, Kovesi a stabilit că reînnoirea integrală a mandatelor de cinci ani ale celor trei procurori reprezintă o „linie roșie” pentru Atena.
Ea s-a întrebat cine ar avea de câștigat dacă dosarele aflate în instrumentarea acestora ar rămâne nesoluționate și a avertizat că disputa va ajunge, în cele din urmă, în fața Curții de Justiție a UE.
Grecia este singura țară în care a apărut o astfel de problemă, a subliniat ea.
În luna mai, Kovesi a semnalat această chestiune – alături de modificările legislative introduse de Ministerul Justiției – într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, exprimându-și îngrijorările cu privire la capacitatea EPPO de a-și desfășura activitatea în Grecia.
Scandalul OPEKEPE constituie un alt aspect important al moștenirii. În scandalul subvențiilor agricole OPEKEPE, dosarul transmis Parlamentului în aprilie, prin care se solicita ridicarea imunității a 11 parlamentari, a vizat presupuse infracțiuni comise în anul 2021.
Ancheta privind anii următori este în desfășurare și nu e clar când vor fi înaintate autorităților judiciare dosare suplimentare.
În dosarul pe 2021, EPPO a formulat în iulie acuzații împotriva a 22 de persoane, printre care patru parlamentari în funcție și mai mulți foști înalți funcționari publici.
Cu toate acestea, în ciuda unei prevederi susținute de Guvern, menite să accelereze procedurile judiciare care îi vizează pe parlamentari, toate cele trei cauze în care ar fi trebuit deja să înceapă procesele au fost amânate.
Kovesi a apărat modul în care procurorii au gestionat cazul, deși, în cele din urmă, au fost formulate acuzații împotriva a numai patru dintre cei 11 parlamentari a căror ridicare a imunității fusese solicitată de EPPO. Atunci când solicităm ridicarea imunității, nu este vorba despre vinovăție.
Este doar o condiție care le permite procurorilor să desfășoare ancheta și să strângă probe, a declarat ea.
Rămâne de văzut dacă succesorul său va fi la fel de imperturbabil în fața repercusiunilor politice ale procedurilor juridice, conchide analiza publicată în presa elenă. Această incertitudine privind viitorul EPPO sub conducerea Ritter este un punct central al dezbaterii actuale în Europa.