Inflația nu e luată în calcul, sumele sunt doar nominale!
Puterea de cumpărare în România și Europa: unde se câștigă mai mult în 2026
Conform datelor din raportul NIQ Purchasing Power Europe 2026, publicat pe 3 noiembrie de compania de cercetare NIQ Geomarketing, un cetățean român dispune în medie de 11.283 de euro anuali pe care poate cheltui sau economisi. La nivel european, media este de 21.153 de euro, o sumă aproape dublă față de cea din România. O excepție notabilă o constituie Bucureștiul, unde cifra medie ajunge la 22.941 de euro, situându-se ușor peste media europeană. Aceste date provin dintr-un studiu care a analizat 42 de țări europene.
În acest clasament, România se poziționează pe locul 32, o poziție cu un loc mai jos decât în anul precedent. În cele ce urmează, vom deslucea semnificația acestor cifre, modul în care trebuie interpretate și implicațiile lor pentru viața cotidiană.
Puterea de cumpărare reprezintă efectiv suma de bani care rămâne în buzunarul cetățeanului la sfârșitul unui an.
Nu este vorba despre salariul brut stipulat în contract, ci despre sumele care intră efectiv în cont după ce statul a reținut impozitele și contribuțiile, la care se adaugă eventualele plăți primite de la stat.
Pentru a înțelege mai bine, să ne imaginăm o familie formată din doi părinți și un copil. În bugetul acestei familii intră toate veniturile: salariile, pensii, ajutoare de stat etc. Tot ce adună familia într-un an constituie puterea ei de cumpărare.
Din acești bani se acoperă chiria sau rata creditului, alimentația, facturile de utilități, transportul, asigurările, îmbrăcămile și vacanțele. Ce rămâne la sfârșit poate fi pus deoparte ca economii.
Metodologia NIQ constă în calculul acestei sume pentru întreaga populație a unei țări sau a unui județ, urmat de împărțirea sumei totale la numărul de locuitori, obținându-se astfel o medie pe persoană. Este important de reținut că termenul persoană acoperă toți locuitorii, inclusiv copiii, pensionarii și cei fără venituri. De aceea, valoarea medie pe locuitor este inferioară unui salariu standard și nu trebuie comparată direct cu un slip de plată.
Mai întâi, trebuie precizat că toate sumele sunt exprimate pe un an complet.
Pentru a le simți mai bine, le putem împărți la 12 luni.
Astfel, cei 11.283 de euro anuali în România se traduc în aproximativ 940 de euro lunar per locuitor, în timp ce media europeană de 21.153 de euro corespunde la circa 1.760 de euro pe lună.
O familie de trei persoane din România ar dispune, în medie, de aproximativ 2.820 de euro lunar pentru toată familia. (Aceste împărțiri sunt calculele noastre, nu cele ale NIQ.)
În tabelele de date, veți întâlni un indice.
Aici, media este fixată la 100.
Un indice de 150 indică o valoare cu 50% peste medie, în timp ce un indice de 53 înseamnă doar 53% din medie, adică aproape jumătate.
Există două tipuri de indice: unul raportat la media Europei și altul la media României.
Trebuie subliniat că inflația nu este luată în considerare; sumele sunt nominale. Aceasta înseamnă că cifrele reflectă câți bani deține un om, dar nu ne spun câte bunuri poate cumpăra.
Dacă veniturile cresc cu 4% într-un an, dar prețurile urcă tot cu 4%, cetățeanul are mai mulți bani, dar capacitatea sa de achiziție rămâne neschimbată.
Toate valorile sunt exprimate în euro.
Pentru țările care nu adoptă moneda comună, precum România, sumele în moneda națională au fost convertite în euro la cursul prevăzut de Comisia Europeană pentru mai 2026.
Această metodologie înseamnă, de asemenea, că studiul nu ia în calcul diferențele de nivel al vieții între țări. Cu 940 de euro lunar, stilul de viață în Vaslui este diferit de cel din Viena.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul EconoMix.
Dacă te interesează managementul finanțelor personale și dorești să primești sfaturi economice, poți te abona aici: urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
Felicitări! Te-ai abonat la EconoMix. Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
Liechtenstein e din nou pe primul loc în clasament!
În clasamentul din 2026, România ocupă locul 32 din 42 de țări. Cu cei 11.283 de euro pe locuitor, țara noastră se află la 53% din media europeană. Cu alte cuvinte, un cetățean român are, în medie, puțin mai mult de jumătate din resursele unui european obișnuit. În ansamblu, cei aproximativ 686 de milioane de locuitori ai celor 42 de țări vor avea la dispoziție circa 14,5 trilioane de euro în 2026. Media europeană a crescut cu 4,4% față de anul precedent. Doar 17 țări se află deasupra acestei medii; celelalte 25, printre care și România, se situiează sub ea.
În frunta clasamentului se află, ca în fiecare an, Liechtenstein, un stat mic situat între Elveția și Austria, cu aproximativ 41.000 de locuitori.
În acest stat, fiecare locuitor dispune în medie de 78.520 de euro anuali, o sumă de 3,7 ori mai mare decât media europeană și de aproape șapte ori mai mare decât cea a unui român.
La coada clasamentului se află Ucraina, țară aflată în conflict, cu 3.456 de euro pe locuitor. Foarte jos în ierarhia se mai află Kosovo și Republica Moldova.
Una dintre cele mai mari surprize din vârf este Norvegia, care urcă de pe locul 10 pe locul 5.
În schimb, Marea Britanie coboară de pe locul 6 pe 10, în timp ce Islanda și Luxemburg își schimbă pozițiile.
Un clasament funcționează ca o cursă: e posibil să mergi mai repede decât anul trecut și totuși să pierzi un loc, dacă concurenții au mers încă mai repede.
Coborârea României de pe locul 31 pe 32 nu implică neapărat o scădere a veniturilor, ci înseamnă că o altă țară a depășit-o. Comunicatul NIQ nu precizează care țară a urcat nici cu cât s-a modificat suma României față de 2025. Deoarece totul este calculat în euro, cursul leu-euro poate influența poziția relativă.
Ce evidențiază clar studiul este că doi vecini regionali urcă: Ungaria și Cehia au avansat în clasament, în timp ce România a coborât. Raluca Mănărcescu, expertă NIQ Geomarketing, susține că numeroase piețe din Europa Centrală și de Sud-Est continuă să se dezvolte mai dinamic decât o mare parte din Europa Occidentală și că diferențele de putere de cumpărare dintre țările europene se reduc treptat.
Cu alte cuvinte, Estul Europei își reduce decalajul față de Vest.
Media națională de 11.283 de euro maschează disparități uriașe între județe. La un capăt se află Bucureștiul, cu 22.941 de euro pe locuitor anual, adică circa 1.910 euro lunar.
Aceasta este o valoare dublă față de media României și cu 8,5% peste media Europei. Bucureștiul este singurul județ din țară care depășește media europeană. La celălalt capăt se află Giurgiu, cu 5.816 de euro pe locuitor anual, adică cam 485 euro lunar.
Aceasta înseamnă aproximativ jumătate din media României. Diferența dintre cele două regiuni este de aproximativ 17.100 de euro anuali pe locuitor.
Un locuitor din București are de aproape patru ori mai mulți bani decât unul din Giurgiu, deși cele două județe sunt la circa 60 de kilometri distanță una de alta.
Tabelul de mai jos prezintă primele 10 județe. Coloana Față de media României se interpretează astfel: valoarea 153 la Cluj indică că un locuitor din Cluj dispune de 53% mai mulți bani decât media țării.
În multe țări europene, capitala are mai mari resurse decât restul teritoriului, acolo fiind concentrate sediile marilor companii, instituțiile statului și locurile de muncă bine plătite.
Diferența din România este însă printre cele mai pronunțate. NIQ descrie acest fenomen ca deosebit de evident în România. Sursa datelor: NIQ Purchasing Power Europe 2026.
Cazurile Berlinului și Bruxellesului demonstrează că o capitală nu este obligatoriu cel mai bogat loc dintr-o țară. În Germania și Belgia, rezidenții din alte regiuni dețin, în medie, la fel de mulți sau chiar mai mulți bani decât cei din capitală. În România, bogăția este concentrată mult mai puternic într-un singur loc.
Când analizăm suma totală de bani dintr-o regiune, nu media pe locuitor, cele mai mari piețe din Europa sunt marile aglomerări urbane. Regiunea Parisului (Île-de-France) deține în total aproximativ 396 de miliarde de euro, Lombardia (regiunea Milanului) 272 de miliarde, iar regiunea Istanbul 227 de miliarde. Istanbulul se poziționează atât de sus în acest indicator datorită numărului mare de locuitori, deși fiecare deține în medie doar 14.411 de euro anuali.
Împreună cu studiul, NIQ a lansat o hartă a Europei denumită Purchasing Power Density, adică densitatea puterii de cumpărare. Această hartă nu indică câți bani are un om individual, ci arată volumul total de bani prezent pe fiecare kilometru pătrat, exprimat în milioane de euro.
Pentru cititorul obișnuit: dacă locuiești într-un județ sub media națională, acești date nu aduc informații noi, dar evidențiază mărimea decalajului. Multe cheltuieli, de la un telefon sau o mașină la benzină sau la un bilet de avion, au costuri similare în toată țara. Aceeași achiziție consumă însă o proporție mult mai mare din venit în Giurgiu decât în București sau în Cluj.
Pentru mediul afacerilor: studiul NIQ este conceput în primul rând pentru companii. Acestea îl utilizează pentru a decide unde să deschidă un magazin, o stație de benzină sau o sucursală bancară și unde merită să lanseze un produs nou.
Banii atrag investiții: zonele cu putere de cumpărare ridicată primesc mai multe magazine și servicii, ceea ce generează locuri de muncă. Zonele cu resurse limitate riscă să rămână în urmă în dezvoltare.