O strategie politică sub acoperire?
Budapesta a derulat o campanie sistematică de achiziție a imobilelor istorice din România, lansată oficial în 2020 prin Fundația pentru Conservarea Patrimoniului Construit din Europa Centrală (KEÉÖMA). Totul a pornit de la o directivă a Parlamentului ungar, care viza protejarea clădirilor de patrimoniu din țările vecine.
Pentru a pune planul în mișcare, statul maghiar a transferat către fundație două companii de stat, Manevi Zrt. și Comitatus-Energia, alocând un buget inițial de peste 15 milioane de euro.
Cine a gestionat milioanele în România?
O investigație a publicației Libertatea arată că aceste achiziții au fost decizii politice asumate de fostul cabinet condus de Viktor Orbán. Interesul a fost concentrat strategic pe Transilvania, regiune cu o încărcătură istorică aparte pentru Ungaria. Pentru a nu trezi suspiciuni, Budapesta a apelat frecvent la intermediari: fundații private sau entități finanțate din Ungaria cumpărau imobilele, pentru ca ulterior dreptul de proprietate să ajungă discret la companiile controlate de statul vecin.
Pentru a opera direct pe teren, Manevi Zrt. a înființat la Satu Mare firma Manevi Pro Transilvania SRL.
De ce a cedat statul român prioritatea?
Capitalul social al acestei societăți a explodat rapid, ajungând la peste 57 de milioane de euro, bani destinați exclusiv cumpărării de clădiri. Această structură a permis preluarea a zeci de monumente pe care statul român le lăsase în paragină.
Campania a început în forță în 2018, cu achiziția Hotelului Dacia din Satu Mare, o ruină rămasă în urma unei privatizări eșuate. Vârful a fost atins în 2021, când portofoliul s-a extins cu edificii simbolice: Castelul Teleki din Baia Mare, Hotelul Ardealul și Teatrul Vechi din Arad. Pe listă au mai apărut Hotelul Parc din Oradea, Hotelul Onix din Băile Tușnad și Castelul Bornemisza din Ilia. De asemenea, Fundația Sapientia a preluat Hotelul Melody din centrul Clujului. Singura achiziție majoră anulată în instanță a fost cea a Castelului Wesselényi din Jibou.
Legislația noastră este clară: Legea 422/2001 oferă Ministerului Culturii și primăriilor drept de preemțiune la vânzarea monumentelor istorice. Cu toate acestea, autoritățile române au ales constant să ignore aceste clădiri, cedând sistematic dreptul de cumpărare. Deși unii parlamentari au criticat acest abandon, demersurile lor au rămas simple declarații. În contrast, Slovacia a blocat imediat o inițiativă similară după ce ministrul de Externe de atunci, Ivan Korcok, a cerut explicații, determinând Budapesta să renunțe la program în acea țară.
Se schimbă direcția la Budapesta?
Peisajul s-a schimbat radical în ultimele luni. Noul executiv condus de Péter Magyar a decis, în august, dizolvarea fundației KEÉÖMA, după ce a constatat că majoritatea celor 41 de clădiri cumpărate – dintre care 26 sunt în România – au rămas abandonate și necesită investiții uriașe pentru restaurare.
Totodată, a fost sistată finanțarea Fundației Eurotrans, acuzată de implicare politică în procesul de naturalizare a etnicilor maghiari. De anul viitor, cetățenia va fi gestionată exclusiv de diplomații maghiari, semn că Budapesta trece la o strategie mult mai prudentă și calculată.