Cum va proteja România Flancul Estic al NATO în fața noilor amenințări?
Joi, 10 septembrie 2026, la ora 17:41, premierul interimar Ilie Bolojan l-a primit la Palatul Victoria pe comisarul european pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib. Vizita a avut loc pe fondul creșterii tensiunilor în zona Mării Negre, o regiune unde România se confruntă cu provocări de securitate, de la incidente cu drone în apropierea apei până la presiunile de pe Flancul Estic al NATO.
Bolojan a profitat de ocazie pentru a sublinia vulnerabilitățile specifice zonei și pentru a solicita sprijinul concret al Comisiei Europene în lansarea unei inițiative naționale: Platforma de Reziliență la Marea Neagră.
Propusă de România în cadrul noii abordări strategice a UE pentru regiune, această platformă vizează consolidarea cooperării dintre statele vecine și îmbunătățirea capacităților de pregătire. Premierul a explicat că inițiativa nu se oprește la aspectele militare, ci cuprinde și dimensiuni civile, sociale și de protecție a mediului, cu scopul de a crea un cadru comun de acțiune în fața pericolurilor comune.
În discuții a fost evidențiat și rolul activ al României în Mecanismul European de Protecție Civilă (UCPM). București a contribuit constant prin trimiterea de echipe de intervenție și echipamente în statele membre afectate de incendii de vegetație, cum au fost cazurile din Franța, Grecia și Serbia.
De asemenea, a fost menționat sprijinul oferit în contexte de urgență umanitară, inclusiv în Fâșia Gaza, demonstrând implicarea României în eforturile de solidaritate europeană.
Hadja Lahbib a exprimat recunoștința pentru contribuțiile României, subliniind că acestea reflectă un angajament sincer pentru solidaritatea europeană.
Comisarul a precizat că România dispune de un sistem de intervenție integrat și centralizat, cu structuri specializate și o capacitate dovedită de mobilizare rapidă a resurselor.
A adăugat că fondurile europene primite în ultimii ani au contribuit semnificativ la modernizarea echipamentelor și la instruirea personalului, influențând direct eficiența acțiunilor de protecție civilă.
Cum poate UE sprijini România în criza de securitate de la Marea Neagră?
Pe lângă aspectele tehnice, întâlnirea a abordat și dimensiunea socială a securității, cu accent pe egalitatea de șanse, combaterea discriminării și promovarea incluziunii. S-au discutat măsuri pentru creșterea participării femeilor pe piața muncii, în special în mediul rural, unde barierele culturale și infrastructurale persistă.
De asemenea, s-a analizat situația comunității rome, punându-se accent pe necesitatea unor politici publice eficiente care să reducă disparitățile, să asigure accesul egal la educație, ocupare și servicii publice și să combată prejudecățile sistemice.
Comisarul Lahbib a apreciat experiența României în cooperarea civilo-militară, considerând că modelul dezvoltat de București poate servi ca referință pentru alte state membre. A afirmat că astfel de practici sunt esențiale pentru consolidarea capacităților europene. În ceea ce privește Platforma de Reziliență, comisarul a confirmat că o evaluare detaliată a riscurilor specifice regiunii va fi publicată în noiembrie 2026. A subliniat importanța unei abordări proactive, în locul uneia reactive, pentru a preveni escaladarea crizelor și a crește capacitatea de reacție timpurie. A insistat și pe necesitatea îmbunătățirii mecanismelor de comunicare și coordonare între statele membre, precum și pe consolidarea rolului Centrului de Coordonare.
La întâlnire au mai participat secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, șeful DSU, dr.
Raed Arafat, și consilierul de stat din Cancelaria Prim-Ministrului, Luminița Odobescu.
Prezența lor a subliniat caracterul interdepartamental al discuțiilor și dorința guvernului de a alinia politicile interne cu standardele UE în domeniul securității, protecției civile și coeziunii sociale.
Prin această întâlnire, România își reafirmă rolul de actor activ în configurarea politicii comune de securitate și reziliență a UE, mai ales în contextul tensiunilor de la frontierele orientale. Cu Platforma de Reziliență la Marea Neagră, București nu doar identifică pericolele, ci propune o soluție structurată, preventivă și colaborativă, care ar putea deveni un pilon al strategiei europene de gestionare a riscurilor în regiune, echilibrând necesitățile de apărare cu cele de stabilitate.