Ce a cerut România?
La ședința Consiliului pentru Agricultură și Pescuit din 26-27 octombrie 2026, la Luxemburg, România a securesc un acord-cheie pentru sectorul agricol. Președinția Consiliului UE a aprobat cererea României de a păstra posibilitatea de a continua să acorde ajutoare naționale tranzitorii (ANT) și după 2027.
Această decizie a fost inclusă în textul de compromis al viitorului regulament care va reglementa Politica Agricolă Comună (PAC).
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a fost prezent la discuții și a susținut activ menținerea acestui instrument de sprijin în noul cadru legislativ. Pentru MADR, asigurarea continuității ANT este prioritatea principală în negocierile pentru politica agricolă europeană pentru perioada următoare.
Ministrul a argumentat că fermierii au nevoie de certitudine privind sprijinul pe care îl pot primi, ceea ce le permite să planifice activitatea lor și investițiile cu mai multă încredere.
Am solicitat explicit ca fermierii români să poată continua să beneficieze de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie codificată în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE constituie un pas major pentru România.
Ce alte obiective strategice urmărește România?
Fermierii necesită să știe pe ce susținere se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile.
Vom monitoriza ca prevederile privind ANT să rămână în forma finală a regulamentului și vom sprijini o finanțare a agriculturii care să răspundă cerințelor din ferme, a afirmat Florin-Ionuț Barbu, conform agrobiznes. ro.
În afara menținerii ANT, România urmărește și alte obiective strategice în contextul negocierilor pentru PAC 2028-2034. O prioritate este obținerea unei finanțări adecvate pentru viitoarea politică agricolă comună. De asemenea, țara dorește reducerea disparităților dintre nivelurile plăților oferite fermierilor din diferitele state membre, astfel încât producătorii români să se bucură de condiții mai echitabile față de colegii lor din alte țări europene.
România susține de asemenea păstrarea caracterului opțional al plafonării și a reducerii progresive a plăților bazate pe suprafață. Poziția oficială este că fiecare stat membru trebuie să aibă suficientă libertate pentru a adapta mecanismele de sprijin la structura specifică a exploatațiilor sale agricole.
Pe ordinea zilei a negocierilor se află și tema finanțării infrastructurii de irigații.
Care este starea actuală a exporturilor?
România a cerut ca aceasta să fie încadrată în categoria investițiilor neproductive, o schimbare care ar ușura accesul fermierilor, organizațiilor și grupurilor de producători la fonduri pentru astfel de proiecte.
Concomitent, autoritățile române solicită simplificarea mecanismelor de gestionare a riscurilor în agricultură. Printre propunerile avansate se numără posibilitatea de a evalua pierderile la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate. Această abordare ar permite o adaptare mai precisă a sprijinului la daunele reale înregistrate în ferme.
Paralel cu aceste negocieri, ministrul Florin-Ionuț Barbu a purtat discuții cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a găsi soluții care să permită reluarea exporturilor de ovine din România către țări terțe. Aceste eforturi vizează ridicarea restricțiilor existente, în respectul standardelor de siguranță sanitar-veterinară, și redeschiderea piețelor externe pentru crescătorii români.
Revânerea la export ar deschide noi oportunități comerciale pentru sectorul ovin, într-un context în care accesul la piețele internaționale este crucial pentru valorificarea producției și pentru veniturile crescătorilor.
Acordul obținut pentru includerea ANT în textul de compromis reprezintă un rezultat tangibil al eforturilor României la nivel european. Provocarea iminentă constă în păstrarea acestei prevederi până la forma finală a regulamentului, asigurând astfel continuitatea sprijinului pentru fermierii români dincolo de 2027.