Cum se poziționează România în UE la distribuția veniturilor?
În spațiul european, România se poziționează printre statele cu cea mai echitabilă repartizare a câștigurilor.
Conform datelor publicate recent de Eurostat, coeficientul Gini pentru România a înregistrat o scădere de la 28 la 27,3 puncte, plasându-se sub media Uniunii Europene. Această cifră indică o structură a veniturilor mai uniformă decât media blocului comunitar. Totuși, o distribuție echitabilă nu echivalează neapărat cu prosperitate, iar percepția cetățenilor privind decalajele economice rămâne un aspect distinct de indicatorul statistic.
Pentru a înțelege acest context, este necesar să se clarifice natura coeficientului Gini. Acest indicator, denumit după numele statisticianului și sociologului italian Corrado Gini (1884–1965), a fost introdus în 1912 prin lucrarea sa „Variabilità e mutabilità”. Gini a dezvoltat o metodă matematică pentru cuantificarea inegalității într-o distribuție, aplicată ulterior la veniturile populației. Scara indicatorului se întinde de la zero, care reprezintă o egalitate perfectă, până la 100, care semnifică o inegalitate maximă. Prin urmare, o țară cu venituri medii reduse poate prezenta un coeficient Gini mai mic decât un stat bogat, dacă resursele sunt repartizate mai uniform.
În contextul european, România prezintă o situație specifică.
Reducerea cu 0,7 puncte plasează țara cu 1,9 puncte sub nivelul mediu al UE.
Această comparație se referă strict la modul în care veniturile sunt împărțite în interiorul populației, nu la distanța absolută dintre câștigurile unui cetățean român și cele dintr-un stat mai prosper.
Este posibil ca o țară cu venituri relativ mici să aibă o distribuție mai echitabilă.
Totuși, de ce pare această realitate contrară experienței zilnice? Acest lucru se datorează faptului că coeficientul Gini măsoară doar un singur aspect al realității economice.
Este posibil ca veniturile să fie distribuite relativ uniform, dar la niveluri scăzute. Dacă majoritatea cetățenilor câștigă sume modeste, o repartizare echitabilă nu garantează un standard de viață ridicat. Mai mult decât veniturile curente, diferențele de avere, proprietăți și active pot fi mult mai accentuate.
În plus, raportul dintre venituri și cheltuieli joacă un rol esențial: chiar dacă veniturile sunt apropiate, costurile locuirii, hranei și serviciilor pot intensifica presiunea financiară pentru gospodăriile cu venituri mici.
Media națională acoperă adesea diferențe semnificative între regiuni și categorii sociale.
De ce este variat tabloul la nivel european?
Veniturile din București pot fi radical diferite de cele din zonele rurale, iar situația salariaților se deosebește de cea a pensionarilor sau a persoanelor fără loc de muncă.
Un alt aspect crucial este venitul median, care în România este considerabil mai mic, chiar dacă distribuția este mai echitabilă decât media UE.
La nivel european, tabloul este variat. Bulgaria înregistrează cel mai mare nivel de inegalitate, cu 37,7 puncte, urmată de Letonia (35,6) și Lituania (35,5).
La polul opus se află Slovacia (23,0), Belgia (23,4), Cehia (24,0), Slovenia (24,6) și Polonia (24,9). Decalajul de 14,7 puncte dintre Bulgaria și Slovacia reflectă distanța dintre doi indici ai inegalității, nu un decalaj monetar direct.
Este important de menționat că unele date necesită note de prudență statistică.
Eurostat marchează valoarea Lituaniei ca provizorie, iar pentru Slovacia semnalează o ruptură de serie în 2025. Prin urmare, evoluția slovacă față de anii anteriori nu este o comparație pe deplin omogenă. În plus, există un decalaj temporal: datele pentru 2025 se bazează pe veniturile din 2024, iar cele pentru 2024 pe veniturile din 2023.
Aceste date provin din ancheta europeană EU-SILC, iar comunicatul publicat nu descrie situația în timp real.
Calculul coeficientului Gini se bazează pe venitul disponibil al gospodăriei, după impozite și transferuri sociale, ajustat în funcție de compoziția demografică a familiei. Raportul Comisiei Europene privind ocuparea și evoluțiile sociale în Europa în 2026 evidențiază și impactul prestațiilor sociale.
În anul statistic 2025, coeficientul UE era de 34,1 puncte înaintea transferurilor și de 29,2 după includerea lor. Raportul constată că efectul transferurilor asupra inegalității s-a diminuat după 2021, posibil pe fondul revenirii ocupării după pandemie.
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului 2eu. brussels, o inițiativă a Euronium.
Brussels, în parteneriat cu PRESShub, care explică modul în care legislația europeană influențează economia, companiile și cetățenii.