Două Românii pe aceeași hartă economică?
Analiza datelor Eurostat privind evoluția a 244 de regiuni din Uniunea Europeană, în perioada 2019-2024, dezvăluie o imagine clară a disparităților teritoriale.
În timp ce economia UE a înregistrat o creștere medie de 5,6%, 197 de regiuni au avansat, în timp ce 46 au rămas sub nivelul de pornire.
În acest context, București-Ilfov se poziționează printre cele mai performante zone ale blocului european.
Valoarea adăugată brută în termenuri reale, adică cu eliminarea efectului inflației, a crescut cu 33% în Capitală și județul Ilfov în cinci ani. Această creștere se contrăpune dramatic cu situația din alte părți ale țării.
Ce ascunde polarizarea economică?
Sud-Muntenia a înregistrat o scădere de 13,5%, iar Sud-Vest Oltenia una de 11,3%. Aceste două regiuni fac parte din grupul restrâns de cinci zone ale UE care au suferit o contracție economică de peste 10% în perioada analizată.
Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București, a oferit explicații despre această polarizare economică. Potrivit economistului, o parte semnificativă a activității productive s-a concentrat în Capitală și într-un număr limitat de alte centre urbane.
„Dezvoltarea economică este concentrată într-un număr relativ redus de centre urbane, în special în București, în timp ce alte regiuni nu reușesc să atragă suficiente investiții și activități economice cu valoare adăugată ridicată. Nu vorbim doar despre o diferență de ritm de creștere, ci despre două modele economice diferite”, a precizat specialistul într-o analiză publicată de „Adevărul”.
De ce bate Capitala restul țării la pas?
Avantajele Bucureștiului sunt multiple și structurale. Orașul găzduiește sedii ale multor corporații majore, instituții bancare, universități și administrații publice.
Această concentrare generează un ecosistem care atrage forță de muncă calificată și capital.
„Companiile vin acolo unde găsesc angajați calificați, infrastructură și acces la piețe, iar oamenii se mută acolo unde există locuri de muncă mai bine plătite și oportunități profesionale mai numeroase. Un rol important l-a avut dezvoltarea serviciilor IT, a serviciilor financiare, a consultanței, a telecomunicațiilor și a serviciilor externalizate pentru companiile internaționale”, a explicat Păun.
Această migrație internă favorizează Capitala, care câștigă resurse umane, în timp ce regiunile de origine le pierd.
Care sunt marile bube din Sud?
Situația din Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia este marcată de provocări distincte.
Prima regiune deține zone industriale funcționale, dar coexistă cu județe cu o pondere încă mare a agriculturii și cu oferte de locuri de muncă limitate. A doua regiune se confruntă cu transformări structurale în industriile tradiționale, cu accent pe sectorul energetic. La acestea se adaugă deficitul de infrastructură, lipsa de investiții și erodarea treptată a populației active.
„Principala problemă a celor două regiuni este combinația dintre o structură economică insuficient diversificată, infrastructura deficitară, investițiile insuficiente în activități cu valoare adăugată ridicată și pierderea treptată a populației active. Nu lipsa potențialului economic reprezintă problema principală, ci dificultatea de a transforma acest potențial în investiții, locuri de muncă și productivitate mai ridicată”, a analizat economistul.
Impactul asupra locuitorilor este palpabil. În zonele cu investiții reduse, oferta de locuri de muncă bine plătite este limitată.
Unde fug tinerii din provincie?
Această realitate împinge tinerii să se deplaseze către București, Cluj, Timișoara sau peste graniță.
„Acolo unde există mai puține investiții și companii cu productivitate ridicată, cererea pentru forța de muncă este mai redusă, iar posibilitățile de creștere salarială sunt mai limitate. Odată cu plecarea populației active, scad consumul local, baza de impozitare și atractivitatea regiunii pentru noi investiții”, subliniază Păun.
Disparitățile se reflectă clar pe piața muncii.
Datele Comisiei Europene pentru 2025 arată că rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 20 și 64 de ani era de 81,1% în București-Ilfov, în timp ce în Sud-Muntenia se situa la 68,3%, iar în Sud-Vest Oltenia la doar 61,7%.
Cât de adânc este prăpastia socială?
Aceste cifre ilustrează cum decalajul economic se transformă în decalaj social.
Păun avertizează că exodul populației poate declanșa un cerc vicios: o regiune care pierde oameni devine mai puțin atractivă pentru investitori, iar lipsa investițiilor determină plecarea și mai multor rezidenți.
Perspectiva pe termen mediu este îngrijorătoare dacă nu se iau măsuri corective.
Se poate opri acest declin regional?
Decalajul dintre Capitală și restul țării riscă să se adâncească dacă regiunile rămase în urmă nu reușesc să atragă capital și să creeze locuri de muncă atractive.
Fondurile europene pot fi un instrument esențial, însă simpla cheltuire a bugetelor nu este suficientă.
Este crucial să se investească în infrastructură, parcuri industriale, activități productive și formare profesională.
„Problema nu este că Bucureștiul se dezvoltă prea repede, ci că alte regiuni se dezvoltă prea greu”, conchide analiza.