Cât de mare e problema?
Vineri, 30 octombrie, Laura Codruța Kovesi părăsește fruntea Parchetului European.
După șapte ani la conducerea instituției, fosta șefă a DNA lasă în urmă o structură care se ocupă de mii de dosare privind fraudele care afectează bugetul UE.
Activitatea operațională a EPPO a început pe 1 iunie 2021, deși Kovesi a preluat conducerea încă din octombrie 2019. Misiunea instituției, cu sediu în Luxemburg, e să investigheze deturnarea fondurilor europene, corupția și fraudele transfrontaliere legate de TVA.
Conform raportului anual al EPPO, la sfârșitul anului 2025, instituția administra 3.602 anchete în derulare, cu un prejudiciu estimat de 67,27 miliarde de euro. E o creștere de aproape șapte ori față de primul an de funcționare. Din total, aproximativ 45 de miliarde de euro provin din fraude cu TVA și taxe vamale. Atenție: aceste sume sunt doar estimări bazate pe anchete în curs, nu fonduri recuperate sau fraude confirmate prin hotărâri judecătorești.
Unde e România pe hartă?
Doar în 2025, procurorii europeni au deschis 2.030 noi investigații și au trimis în judecată 1.438 de persoane. Rata condamnărilor în dosarele cu verdict a atins aproape 95%.
În același an, instanțele au autorizat măsuri de indisponibilizare a bunurilor în valoare de 1,13 miliarde de euro, dar activitățile efectiv puse sub sechestru au fost de doar 289 de milioane de euro.
România e în prim-plan în activitatea EPPO. La sfârșitul anului 2025, procurorii europeni aveau în lucru 535 de dosare pe teritoriul României, cu un prejudiciu estimat de 6,05 miliarde de euro. Din total, 499 vizau presupuse fraude legate de cheltuieli, inclusiv cele privind fondurile europene, iar restul se concentra pe fraudele cu TVA și taxele vamale.
În septembrie, Comisia Europeană a emis o evaluare pozitivă asupra activității EPPO, dar a semnalat dificultăți în ceea ce privește resursele disponibile și calitatea cooperării cu autoritățile naționale.
Într-un interviu acordat Politico înainte de finalul mandatului, Kovesi a emis avertismente privind viitorul instituției. Ea a subliniat riscul ca EPPO să fie slăbit treptat prin subfinanțare, blocaje birocratice și presiuni politice.
Cine e noul șef?
Fosta șefă a DNA a criticat și atitudinea unor oficiali europeni care, în opinia ei, se comportă ca și cum ar fi deasupra legii.
Kovesi a descris conducerea EPPO ca fiind cea mai dificilă funcție din cariera sa profesională, deși a menționat că nu ar schimba nimic dacă ar începe din nou.
De la 1 noiembrie, fruntea EPPO va fi preluată de procurorul german Andrés Ritter, care deține actualmente funcția de adjunct al procurorului-șef european. Ritter e activ în sistemul judiciar german din 1995 și ocupă poziția de adjunct la EPPO din 2020. Mandatul său va fi de șapte ani și nu poate fi reînnoit. Desemnarea sa a fost oficializată în martie, când Consiliul UE l-a confirmat pentru această funcție.
Până acum, Kovesi nu a făcut publice detalii despre planurile sale personale post-mandat, preferând să păstreze discreție privind pașii următori în cariera sa.