Industria rămâne sectorul cel mai afectat!
Autoritatea națională responsabilă de elaborarea prognozelor macroeconomice, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), a publicat o actualizare a documentului de prognoză pe termen mediu pentru perioada 2026-2029. Această revizuire, efectuată în contextul rectificării bugetare, introduce schimbări semnificative față de estimările din primăvară, reflectând evoluțiile recente ale datelor statistice și noile presiuni externe.
Cel mai important element al noului raport este modificarea direcției previziunii privind creșterea economică. În locul unei expansiuni modeste de 0,1% anticipate inițial pentru anul 2026, autoritățile estimează acum o scădere a Produsului Intern Brut de 0,4%.
Această ajustare reprezintă o revizuire negativă de 0,5 puncte procentuale, subliniind o deteriorare a perspectivei economice pentru anul în curs. În termeni nominali, valoarea PIB-ului a fost, dimpotrivă, revizuită în sus, stabilindu-se la 2.086,3 miliarde de lei. Această cifră depășește estimarea din primăvară (2.056 miliarde lei) și se poziționează peste nivelul înregistrat în 2025 (1.916 miliarde lei), conform datelor din documentul actualizat.
Rapoartea identifică mai multe surse de presiune asupra economiei românești. Un factor critic este intensificarea tensiunilor geopolitice în zona Orientului Mijlociu, care a declanșat o nouă valoare de șoc pe piețele globale ale energiei. Această dinamică a împins în sus prețurile combustibililor și a majorat costurile de producție și transport. Pentru România, aceste efecte s-au suprapus cu măsurile de consolidare fiscală și bugetară, precum și cu o inflație care rămâne la un nivel ridicat. Această combinație de factori a erodat puterea de cumpărare a cetățenilor, prelungind perioada de ajustare a consumului privat.
În plus, creșterea costurilor din partea ofertei interne, într-un mediu marcat de o cerere slabă, a afectat competitivitatea multor sectoare industriale și a limitat capacitatea acestora de a reveni la nivelurile de producție din trecut.
Datele provizorii furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) indică o scădere reală a PIB-ului de 0,6% în prima jumătate a anului 2026. Această evoluție reflectă persistența dificultăților economice, cauzate în mare parte de reducerea activității industriale și a anumitor servicii.
În ceea ce privește proiecția pentru întregul an 2026, CNSP estimează o contracție ușoară de 0,4%. Această estimare ia în considerare atât rezultatele din prima parte a anului, cât și perspectiva unei cereri interne modeste.
Deși exporturile au înregistrat o dinamică nominală pozitivă, acest efect nu s-a tradus într-o redresare generalizată a producției, având în vedere evoluțiile diferite ale ramurilor orientate spre export și influența modificărilor de preț.
Revizuirea în sus a valorii nominale a PIB la 2.086,3 miliarde de lei se explică prin actualizarea bazei de referință pentru 2025, bazată pe cele mai recente date INS, și prin ajustarea estimării deflatorului PIB de la 7,2% la 8,5%, în contextul presiunilor persistente asupra prețurilor.
Industria rămâne sectorul cel mai afectat de această situație. Revizuirea cea mai substanțială privește tocmai industria, pentru care se estimează o scădere a valorii adăugate brute de 3,4%. Această ajustare reflectă atât rezultatele slabe din prima parte a anului, cât și perspectiva menținerii unei cereri interne modeste, în condițiile în care costurile ridicate ale energiei și ale consumurilor intermediare continuă să afecteze activitatea ramurilor industriale.
Deși exporturile de bunuri au avut o dinamică nominală pozitivă, aceasta nu s-a reflectat într-o redresare generalizată a producției industriale, având în vedere evoluțiile diferențiate ale ramurilor orientate spre export, structura produselor comercializate și influența modificărilor de preț.
În consecință, estimările CNSP pentru industria prelucrătoare rămân prudente, nefiind anticipată o recuperare semnificativă a pierderilor de activitate până la sfârșitul anului.
În sectorul serviciilor, valoarea adăugată brută este prognozată să scadă cu 1,9%, influențată în special de rezultatele mai slabe ale comerțului, transporturilor și serviciilor de piață. Pentru a doua jumătate a anului, nu se așteaptă schimbări majore în comportamentul de consum, astfel încât sectorul terțiar va continua să sufere de pe urma unei cereri interne reduse.
Dimpotrivă, construcțiile au înregistrat o evoluție mai bună decât se aștepta, susținute de accelerarea investițiilor și de intensificarea lucrărilor pentru proiectele de infrastructură. Bazându-se pe rezultatele statistice și pe perspectiva continuării proiectelor aflate în execuție, prognoza privind creșterea valorii adăugate brute din construcții a fost majorată de la 5,5% la 10,1%.
În domeniul agriculturii, estimarea creșterii valorii adăugate brute a fost revizuită în sus la 5,1%, ca urmare a unei producții vegetale favorabile pentru culturile de toamnă. Contribuția pozitivă a acestui sector atenuază parțial efectele contracției din industrie și servicii.
Ce se întâmplă cu sectorul extern?
Pe partea cererii, scenariul actual menține o evoluție negativă a consumului privat, pentru care se estimează o scădere de 1,6% în 2026.
Această reducere este cauzată de pierderea acumulată a puterii de cumpărare în prima parte a anului și de efectele măsurilor de consolidare fiscală și bugetară, care au limitat posibilitățile de recuperare a consumului.
„Persistența unei inflații ridicate, chiar dacă ritmul anual de creștere a prețurilor s-a temperat în a doua jumătate a anului, a continuat să afecteze veniturile reale ale populației”, se menționează în analiza CNSP. Scăderea câștigului salarial real și comportamentul prudent al consumatorilor au dus la o cerere mai mică pentru bunuri nealimentare și servicii, cu impact negativ asupra comerțului și a activităților productive dependente de piața internă.
Totodată, cheltuielile ridicate pentru produse energetice și alte bunuri de strictă necesitate au redus resursele disponibile pentru alte categorii de consum.
Elementul principal de susținere a cererii interne este formarea brută de capital fix, pentru care dinamică anuală a fost majorată de la 4,2% la 8,2%.
Această revizuire ia în considerare rezultatele favorabile ale investițiilor din prima parte a anului, precum și accelerarea cheltuielilor publice pentru proiectele finanțate din fonduri europene, în contextul finalizării perioadei de implementare a Planului Național de Recuperare și Reziliență (PNRR).
În ceea ce privește sectorul extern, actualizarea prognozei a luat în considerare rezultatele schimburilor comerciale din primele opt luni, precum și influența prețurilor produselor energetice și a structurii cererii interne asupra importurilor. Pentru întregul an 2026, exporturile de bunuri la prețuri FOB sunt estimate la 100,4 miliarde de euro, iar importurile la prețuri CIF la 133,8 miliarde de euro.
Deficitul comercial este astfel estimat la 33,4 miliarde de euro. Deficitul contului curent al balanței de plăți este prevăzut să atingă 30,9 miliarde de euro, ceea ce corespunde a 7,7% din PIB. Această revizuire ia în considerare deteriorarea soldului balanței bunurilor și evoluția veniturilor primare, în timp ce excedentul balanței serviciilor continuă să limiteze dezechilibrul extern.
Estimările privind inflația au fost, de asemenea, revizuite în sus, ca urmare a presiunilor suplimentare generate de creșterea prețurilor produselor energetice și de propagarea acestora asupra costurilor de producție și distribuție. Conform CNSP, pentru anul 2026, rata inflației la sfârșitul anului este estimată la 6,4%, comparativ cu 5,3% în prognoza din primăvară, iar inflația medie anuală este la 8,4%, față de 7,9% anterior.
„Deși reducerea cererii interne exercită o influență de temperare a creșterii prețurilor, aceasta este parțial contrabalansată de șocurile provenite din partea costurilor, ceea ce explică menținerea inflației peste nivelurile anticipate inițial”, se arată în raportul CNSP.
Pe piața muncii, numărul mediu de salariați a fost estimat la 5,491 milioane de persoane, ceea ce corespunde unei scăderi de 0,6%. Rata șomajului BIM a fost revizuită de la 6,3% la 6,6%, în concordanță cu perspectivele mai puțin favorabile ale activității economice și ale cererii de forță de muncă.
În ceea ce privește câștigul salarial mediu brut, temperarea dinamicii acestuia reflectă atât condițiile mai restrictive ale costurilor companiilor, cât și efectele măsurilor de limitare a cheltuielilor de personal din sectorul public. Totodată, inflația ridicată a erodat semnificativ din creșterea nominală a salariilor, iar reducerea puterii de cumpărare de până la 3,3% anual a determinat persistența unei cereri de consum reduse, punctează CNSP.
Pentru anul 2027, Comisia Națională de Strategie și Prognoză prevede un PIB de 2.227 miliarde de lei, respectiv o creștere economică de 1,7%. Scenariul actual prevede relansarea economiei, pe fondul diminuării presiunilor inflaționiste și a unei reveniri graduale a cererii interne.
Creșterea Produsului Intern Brut reflectă atât deteriorarea rezultatelor economice în anul 2026, cât și perspectiva unei recuperări mai lente a consumului și a activității, conform CNSP.
Creșterea va continua în anii următori, cu o rată de 2,4% în 2028 și de 2,1% în 2029. Referitor la inflație, procesul dezinflaționist început în a doua jumătate a anului 2026 va continua.