30,13 miliarde lei din impozitul pe profit!
Încheind analiza datelor financiare ale statului pentru primele nouă luni ale anului 2026, Ministerul Finanțelor a dezvăluit că deficitul bugetului general consolidat a înregistrat o reducere semnificativă. Valoarea acestui indicator a coborât la 78,3 miliarde de lei, echivalează cu 3,81% din Produsul Intern Brut (PIB), în timp ce în aceeași perioadă a anului trecut deficitul se situa la 102,47 miliarde de lei, adică 5,31% din PIB.
Această scădere de 24,17 miliarde de lei reflectă o consolidare fiscală continuă, cu o reducere de peste 23% în termeni nominali și o diferență de 1,5 puncte procentuale în ponderea față de PIB.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că rezultatele obținute trebuie să genereze o transformare durabilă în gestionarea finanțelor publice. El a precizat că responsabilitatea nu se rezumă doar la corectarea dezechilibrelor existente, ci include și evitarea acumulării noi presiuni asupra bugetului.
Într-o perioadă în care capacitatea bugetară este limitată, este necesară o disciplină strictă în managementul resurselor, priorități clare și decizii care să țină cont de impactul pe termen lung.
Fiecare progres realizat trebuie consolidat și menținut.
Într-o declarație separată, Sorin Grindeanu a atras atenția asupra unui aspect critic al situației financiare. El a afirmat că României îi lipsesc în prezent aproximativ 10-12 miliarde de lei necesare pentru buna funcționare a instituțiilor statului.
Grindeanu a adăugat că există în jur de 16 miliarde de lei în lucrări deja executate, dar care nu au fost încă facturate, ceea ce înseamnă că deficitul raportat este doar cel „cash”, nu cel real.
Prognoza sa indică un deficit de minus 0,7, iar el ar fi mulțumit dacă cele 16 miliarde de lei din lucrări nefacturate ar dispărea și dacă nu ar fi necesare încă 10 miliarde de lei până la finalul anului pentru funcționarea statului.
Detaliind sursele de venit, datele arată o creștere de 11,9% în primele nouă luni ale anului, un ritm mai rapid decât cel al cheltuielilor, care au crescut doar cu 5,5%. Veniturile totale au atins suma de 522,69 miliarde de lei. Ca pondere din PIB, aceste venituri au avansat cu 1,23 puncte procentuale, sprijinite de încasările fiscale, în special din TVA, și de fondurile europene.
Încasările din impozitul pe salarii și venituri au totalizat 47,27 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 7,8% față de anul precedent.
Această evoluție a fost determinată de un avans notabil al încasărilor din impozitul pe dividende (15,7%), ca urmare a unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora.
O evoluție pozitivă a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației Unice (18,5%).
Creșterea veniturilor din impozitul pe salarii (+5,6%) a depășit dinamica fondului de salarii din economie (3,2%).
Această discrepanță a fost influențată de efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale acordate salariaților din sectoarele de construcții, agricol, industria alimentară și activitățile de dezvoltare de software.
Contribuțiile de asigurări sociale au înregistrat o valoare de 165,40 miliarde de lei, cu o creștere de 6,8% față de anul trecut. Această dinamică a fost peste cea a fondului de salarii. Evoluția acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare conform Legii nr. 141/2025, precum și încasările din Declarația Unică.
Încasările din impozitul pe profit au sumat 30,13 miliarde de lei, cu o creștere de 8,7% față de perioada similară a anului precedent. Această creștere a fost susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit al agenților economici (11,2%).
Încasările nete din TVA au atins 118,27 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 24,8%. Această dinamică a fost influențată de creșterea încasărilor brute din TVA (21,4%), pe fondul modificărilor ratelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025.
În paralel, restituirile de TVA au crescut cu 8,2%, față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (26,71 miliarde de lei în ianuarie-septembrie 2026, comparativ cu 24,69 miliarde de lei în ianuarie-septembrie 2025).
Cheltuielile cu bunuri au crescut cu 9,4% față de anul trecut!
Veniturile din accize au totalizat 36,55 miliarde de lei, cu o creștere de 2,4%. Această evoluție a fost susținută de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+6,6%). Ministerul Finanțelor explică că evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă o volatilitate mai mare, ca urmare a politicii operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor supuse accizelor.
Veniturile nefiscale au însumat 38,32 miliarde de lei, înregistrând o scădere de 6,8%. Această contracție a fost influențată parțial de încasări suplimentare din perioada similară a anului 2025, incluzând venituri din ajutoare de stat recuperate, în valoare de 1,6 miliarde de lei, conform Legii nr. 9/2025.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană, incluzând plăți și donații, au totalizat 48,95 miliarde de lei, cu o creștere de 39,8% față de anul precedent.
Pe partea de cheltuieli, totalul a crescut cu 5,5% față de anul trecut.
Cheltuielile totale au atins 601 miliarde de lei.
Ca procent din PIB, cheltuielile în primele nouă luni ale anului 2026 au scăzut cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, coborând de la 29,5% la 29,2% din PIB.
Cheltuielile de personal au sumat 122,25 miliarde de lei, în scădere cu 4,43 miliarde de lei față de anul precedent. Această reducere a fost realizată pe fondul eliminării unor sporuri pentru anumite categorii de personal bugetar și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026.
Ca pondere în PIB, aceste cheltuieli reprezintă 5,9%, cu 0,62 puncte procentuale mai puțin decât în anul anterior.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au atins 77,70 miliarde de lei, cu o creștere de 9,4% față de anul trecut, determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.
Cheltuielile cu dobânzi au fost de 50,63 miliarde de lei, cu o creștere de 10,69 miliarde de lei față de perioada similară a anului precedent. Ca pondere în PIB, aceste cheltuieli reprezintă 2,5%.
Cheltuielile cu asistență socială au totalizat 187,93 miliarde de lei, rămânând aproape la același nivel față de anul precedent, în urma măsurilor din Legea nr. 141/2025. Aceste cheltuieli au fost influențate de plățile din bugetul de stat pentru compensarea facturilor pentru consumul de energie electrică și gaze naturale în primele șapte luni ale anului 2026.
Cheltuielile cu subvenții au fost de 9,53 miliarde de lei. Această sumă acoperă în principal subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor rezidențiali (242,48 milioane de lei).
Alte cheltuieli au totalizat 10,29 miliarde de lei, în scădere cu 2,50. Acestea includ burse pentru elevi și studenți, sprijinirea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele pentru titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile au atins 60,98 miliarde de lei. Acestea includ proiecte din cadrul financiar 2014-2020 și 2021-2027, incluzând subvenții pentru agricultură din fondul de modernizare și proiecte finanțate din componenta de împrumut a PNRR.
Cheltuielile pentru investiții, incluzând cele de capital și cele pentru programe de dezvoltare, au crescut cu 25,154% față de anul trecut, de la 82,61 miliarde de lei la 107,77 miliarde de lei. Din această sumă, 65,6% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile din cadrul 2021-2027 și din componenta de împrumut a PNRR. Până la finalul lunii septembrie, au fost efectuate plăți de 6,337 miliarde de lei pentru planul SAFE.
În primele nouă luni, investițiile au fost cu 23,75 miliarde de lei (48,8%) mai mari decât în perioada similară a anului precedent, compensând scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale.
Ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2026 este de 6,2% din PIB. Această țintă reflectă efortul de consolidare fiscală, în contextul în care veniturile au crescut mai rapid decât cheltuielile.