Cum acoperim obligațiile care scad înainte de finalul anului?
Autoritățile financiare au pus la dispoziția publicului un document care prevede ajustări majore ale finanțelor publice pentru anul 2026.
Proiectul de act normativ vizează o rectificare a bugetului de stat, care are ca scop principal garantarea lichidităților necesare pentru sistemul de sănătate, plata salariilor și alocările destinate la sprijin social.
Această ajustare se bazează pe o analiză detaliată a execuției financiare din primele nouă luni ale anului, corelând necesarul estimat până la finalul perioadei. Un punct cheie al documentului este menținerea țintei de deficit la nivelul de 6,2% din produsul intern brut.
Resursele suplimentare sunt obținute prin optimizarea alocărilor care, conform prognozelor actuale, nu vor fi cheltuite în acest exercițiu bugetar, în timp ce estimările de încasări au fost revizuite pe baza datelor reale de încasare.
Punctul de plecare al acestei rectificări constă în concluziile raportului referitor la starea economică și bugetară a primului semestru, precum și în rezultatele execuției bugetului consolidat. La finalul celor nouă luni, deficitul atinsă a fost de 3,81% din PIB, o cifră semnificativ mai mică decât cele 5,31% înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent.
Această tendință pozitivă a permis structurarea unei rectificări care, în termeni nominali, majorează deficitul cu 3,5 miliarde lei, aducându-l la 130,3 miliarde lei, fără a modifica ponderea sa în produsul intern brut.
În paralel, se observă o scădere a veniturilor cu 4,7 miliarde lei și o reducere a cheltuielilor cu 1,2 miliarde lei.
Actualizarea prognozei de încasări reflectă diferențele față de program, cauzate de variații în colectarea impozitelor.
Pe partea pozitivă, se înregistrează excedente la impozitul pe valoarea adăugată (7,18 miliarde lei, dintre care 2,81 miliarde lei defalcați pentru bugetele locale), la impozitul pe venit (2,03 miliarde lei), la impozitul pe profit (1,19 miliarde lei) și la impozitul pe dividende (0,95 miliarde lei).
De asemenea, impozitele specifice pentru sectorul bancar și energetic, inclusiv contribuția de solidaritate, au generat un plus de 1,71 miliarde lei.
În schimb, se înregistrează deficițe la accize (−3,68 miliarde lei, influențate de scăderea cotei la motorină), la taxele pe jocuri de noroc (−0,75 miliarde lei), la veniturile nefiscale (−1,87 miliarde lei) și la fondurile europene (−4,58 miliarde lei), o reducere legată de ritmul de execuție a proiectelor finanțate extern.
Pe latura cheltuielilor, ajustările vizează acoperirea obligațiilor certe care scad înainte de finalul anului. Cel mai mare impact îl are creșterea dobânzilor aferente datoriei publice cu 3,5 miliarde lei, urmată de transferurile către sistemul de pensii cu 3,47 miliarde lei și de asistența socială cu 0,72 miliarde lei.
Sursa acestor suplimentări o constituie reducerea alocărilor pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, care au un grad de execuție scăzut.
La nivelul Ministerului Finanțelor, se reduc 5,24 miliarde lei din bugetul de stat, dintre care 4,99 miliarde lei provin din rezerva pentru Acțiuni Generale, destinate să mențină finanțarea proiectelor în cazuri de indisponibilitate temporară a fondurilor europene.
Ce se întâmplă cu sistemul de pensii și sprijinul social?
Mecanismul aplicat se bazează pe prevederile Legii finanțelor publice, care permite reținerea a 10% din creditele aprobate la începutul anului. Aceste sume erau blocate la ordonatorii principali și nu puteau fi angajate în prima jumătate a anului. Cu această rectificare, mijloacele sunt deblocate acolo unde necesarul este justificat, în special în domeniul sănătății, și reduse acolo unde execuția indică că nu vor fi utilizate.
Totalul reducerilor din această categorie depășește 3 miliarde lei, cu cele mai mari scăderi la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (−1,09 miliarde lei), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (−0,56 miliarde lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (−0,49 miliarde lei), Ministerul Educației și Cercetării (−0,28 miliarde lei) și Ministerul Energiei (−0,25 miliarde lei).
Sectorul sănătății primește cele mai mari suplimentări nete din cadrul acestei ajustări bugetare. Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate crește cu 3,22 miliarde lei, atât în credite de angajament cât și în credite bugetare. Aceste fonduri sunt destinate a garanta continuitatea furnizării medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale, inclusiv programele naționale și decontarea serviciilor spitalicești, precum și a susține drepturile salariale ale personalului din unitățile sanitare publice.
În plus, se deblochează aproximativ 3,9 miliarde lei din sumele reținute inițial la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Limita până la care se pot încheia contracte bazate pe cost-volum sau cost-volum-rezultat este fixată la 9,1 miliarde lei.
La nivelul Ministerului Sănătății, se prevăd alocări suplimentare în valoare de 774 milioane lei. Din această sumă, 183 milioane lei sunt destinate drepturilor salariale ale serviciilor județene de ambulanță, 200 milioane lei finanțează funcționarea unităților de primiri urgențe din spitalele autorităților locale, iar 391 milioane lei acoperă acțiuni prioritare de sănătate și programe naționale în spitalele din subordinea ministerului.
Se adaugă la acestea aproximativ 500 milioane lei deblocate din sumele reținute la începutul anului. Totuși, din cauza gradului redus de execuție a proiectelor cu finanțare externă, se reduc 700 milioane lei din această rubrică. În bilansul final, bugetul ministerului se majorează per sold cu 72 milioane lei.
În ceea ce privește sistemul de pensii și sprijin social, transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale se măresc cu 3,47 miliarde lei, cu scopul de a echilibra bugetul de pensii până la finalul anului. Bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale crește, în termeni neti, cu 3,32 miliarde lei.
La Ministerul Afacerilor Interne, se asigură 563 milioane lei pentru plata pensiilor din luna decembrie 2026 și încă 68,6 milioane lei pentru încadrarea absolvenților noii promoții a Academiei de Poliție.
Pentru bugetele locale, ajustarea garantează resursele necesare pentru drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, indemnizații lunare, servicii de protecție a copilului, centre pentru adulți cu dizabilități și cămine pentru persoane vârstnice. Sumele defalcate din impozitul pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor locale se majorează per sold cu 2.808,4 milioane lei.
Din această sumă, 280,1 milioane lei sunt alocate cheltuielilor descentralizate la nivel de județ, inclusiv 124,2 milioane lei pentru Programul pentru școli al României, 86,3 milioane lei pentru protecția copilului, 57,7 milioane lei pentru centrele pentru adulți cu handicap și 12,8 milioane lei pentru căminele pentru vârstnici.
La nivel de comune, orașe și municipii, se alocă 237,1 milioane lei, dintre care 106,6 milioane lei pentru indemnizații lunare, 83,9 milioane lei pentru finanțarea unităților de învățământ preuniversitar, 53,5 milioane lei pentru îngrijire și recuperare, 18,8 milioane lei pentru centrele de zi și 11,9 milioane lei pentru prevenirea separării familiei. Se reduc 31,7 milioane lei din bugetul pentru transportul public gratuit pentru elevi și 23,8 milioane lei din Programul pentru școli în București.
Cele mai mari alocări, în valoare de 2.257,5 milioane lei, sunt destinate echilibrării bugetelor locale.
Din această sumă, 257,5 milioane lei provin din aplicarea mecanismului de echilibrare prevăzut de legea bugetului, bazat pe noua estimare a impozitului pe venit, iar 2.000 milioane lei sunt destinate achitării plăților restante.
În final, se alocă 33,7 milioane lei pentru învățământul preuniversitar particular și confesional acreditat, inclusiv la nivel de Județul Arad. Aceste ajustări asigură continuitatea serviciilor esențiale și echilibrarea conturilor publice pentru restul anului.