De ce cresc prețurile?
Piața europeană a fost martora unei ascensiuni spectaculoase a petrolului Brent, referința standard, care a atins vineri 114,45 dolari pe baril. Această valoare reprezintă un vârf al ultimelor cinci luni, conform datelor publicate de Financial Times.
Prețurile la combustibil par să înregistreze o a treia săptămână consecutivă de creștere, alimentate de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și de incertitudinile legate de siguranța aprovizionării globale cu energie.
Scumpirea energiei vine într-un moment delicat, când piețele sunt deja sub presiunea costurilor ridicate ale creditării și a necesității unor investiții masive în infrastructura de inteligență artificială. Această combinație a declanșat un val de vânzări pe Wall Street, cu efecte în lanț.
Indicele Nasdaq 100, dominat de giganții tech, a scăzut cu 2,9% în ședința de joi, în timp ce S&P 500 a încheiat ziua cu un declin de 1,2%. Motivul principal? Scepticismul investitorilor. Aceștia se îndoiesc că sumele colosale, de sute de miliarde de dolari, investite în inteligența artificială, se vor transforma în profituri sustenabile pe termen lung.
Atenția se concentrează pe investițiile în centre de date, fabricarea de semiconductori și infrastructura de calcul, domenii adesea finanțate prin împrumuturi tot mai mari.
Anunțurile recente ale Meta privind planurile de cheltuieli au reaprins dezbaterea despre rentabilitatea reală a investițiilor în AI.
Asia, sub presiune!
Impactul pe bursă a fost imediat: acțiunile Meta au pierdut aproximativ 7% joi, iar CoreWeave, un furnizor cheie de infrastructură cloud specializată în inteligență artificială, a înregistrat o scădere de peste 10%.
Analiștii se tem că ritmul actual al cheltuielilor ar putea depăși capacitatea companiilor de a genera fluxuri de numerar suficiente pentru a amortiza rapid investițiile.
Efectele negative ale declinului american s-au propagat rapid vineri pe piețele asiatice, lovind în special economiile din Japonia și Coreea de Sud, ambele puternic dependente de industria semiconductorilor. În Japonia, indicele Nikkei 225 a scăzut cu până la 2% în timpul tranzacțiilor, ducând pierderea cumulată pe întreaga săptămână la aproape 4%. În Coreea de Sud, situația este similară: indicele Kospi a coborât cu până la 4% și se îndreaptă spre a patra săptămână consecutivă de pierderi.
Conform Financial Times, bursa sud-coreeană a pierdut aproximativ o cincime din valoare în luna octombrie.
Mai mult, indicele se află acum cu peste 40% sub maximul istoric atins în luna iunie.
Printre cele mai afectate companii se numără giganții Samsung Electronics și SK Hynix, producători de cipuri de memorie, ale căror acțiuni au scăzut cu 4,1%, respectiv 2,6%.
Unde se refugiază investitorii?
Este important de menționat că aceste două companii reprezintă împreună aproximativ jumătate din ponderea totală a indicelui Kospi.
Într-o mișcare defensivă, SK Hynix a anunțat vineri renunțarea la planurile de listare pe piața americană a filialei sale, Solidigm, un producător de memorii flash din California. Decizia a fost justificată prin volatilitatea recentă a piețelor de capital și prin evoluția nefavorabilă a cotațiilor bursiere. În Japonia, presiunea a afectat și acțiunile SoftBank, un investitor major în OpenAI, care au pierdut 6%, ducând declinul săptămânal la aproape 15%. Tot în sectorul japonez, Sumco, producător de materiale esențiale pentru fabricarea de semiconductori, a înregistrat o scădere semnificativă de 7,8%.
Pe măsură ce titlurile companiilor tehnologice au cedat teren, capitalul s-a reorientat spre active considerate sigure, precum obligațiunile guvernamentale. În Japonia, cererea intensă pentru titlurile de stat a dus la o reducere a randamentului obligațiunilor cu maturitate de zece ani cu 0,09 puncte procentuale, stabilindu-se la 2,77%.
Deoarece randamentele se mișcă invers proporțional cu prețurile, această scădere confirmă o creștere a cererii pentru aceste instrumente.
În paralel, yenul japonez s-a apreciat cu până la 0,3% în primele ore ale tranzacțiilor, atingând cel mai ridicat nivel din ultima lună, la aproximativ 156,3 yeni pentru un dolar.
Un trader valutar din Tokyo, citat de Financial Times, a explicat că investitorii încearcă să evalueze riscul unei posibile deteriorări a perspectivelor sectorului AI și caută adăpost în porturi sigure pentru lichiditățile lor. Shoki Omori, strateg pentru instrumente cu venit fix la Deutsche Bank, susține că îngrijorarea legată de amploarea investițiilor marilor operatori de infrastructură este palpabilă.