De la faliment la liniște aparentă!
Mangalia nu mai e doar un nume pe hartă, ci devine punctul nevralgic al capacității navale militare a țării. Tranziția de la insolvență la renaștere industrială este spectaculoasă.
Proiectul vizează construirea a patru nave, pe baza unui contract de aproximativ 920 de milioane de euro. Două dintre ele, de câte 43 de metri, vor sprijini operațiunile de scafandri. Celelalte două, de dimensiuni duble, sunt destinate patrulării offshore.
Este un pas crucial, având în vedere că flota actuală suferă o uzură severă.
Istoria recentă a șantierului este marcată de criză. În iunie 2024, unitatea a intrat în insolvență, o consecință directă a dificultăților financiare.
Peste o mie de angajați și-au pierdut locurile, generând tensiuni sociale în comunitate.
Istoria recentă a șantierului e marcată?
Eugen Arsenie, vicepreședintele sindicatului „Navalistul”, descrie impactul ca fiind devastator pentru familii: mulți au emigrat pentru a-și câștiga existența, alții au ajuns pe lista de șomaj.
Astăzi, atmosfera din incintă este una de calm aparent. Numărul personalului activ a scăzut drastic, rămânând doar circa 100 de oameni, concentrați exclusiv pe pază și mentenanța utilajelor. Speranță pentru economia locală?
Pentru autoritățile locale, proiectul reprezintă o speranță reală. Paul Foleanu, viceprimarul Mangaliei, subliniază că redeschiderea nu aduce beneficii doar sectorului militar. Se va construi și nave civile, creând noi oportunități de angajare.
El confirmă că managementul a asigurat angajări directe, dând liniște locuitorilor care așteptau cu nerăbdare revenirea activității. Experții militari susțin necesitatea producției autohtone.
Contraamiralul de flotilă în rezervă Sorin Learschi precizează că flota trebuie modernizată. Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu argumentează că ar fi contradictoriu ca România să dețină două șantiere proprii, dar să cumpere vase din alte porturi. Astfel, proiectul repară nu doar infrastructura, ci și coerența strategică a industriei navale românești.