Cine le urmează în clasament?
Economia din jurul Capitalei a demonstrat o forță deosebită, plasând zona București-Ilfov în topul regiunilor europene cu performanțe remarcabile. În perioada 2019-2024, produsul intern brut pe cap de locuitor a crescut cu peste 33%, o evoluție care o poziționează printre liderii blocului comunitar.
Doar două regiuni din Irlanda au depășit acest prag: Eastern and Midland, cu un avans de 38%, și Northern and Southern, cu 36,4%.
După teritoriile irlandeze, lista continuă cu Malta, care a consemnat o creștere de 32,9%, urmată de insula franceză Mayotte, cu 32,1%. Dinamica observată în zona metropolitană a Bucureștiului contrastează puternic cu tendințele generale ale pieței europene.
În aceeași perioadă de cinci ani, media creșterii reale a PIB-ului la nivelul întregii Uniuni Europene a fost de doar 5,6%. Contextul temporal este crucial, deoarece intervalul 2019-2024 cuprinde atât șocul provocat de pandemia de coronavirus, cât și anii de recuperare economică post-criză.
De ce stăm atât de bine față de restul țării?
Dezvoltarea disproporționată a regiunii Capitalei subliniază un decalaj semnificativ față de restul țării. Conform cifrelor din 2024 furnizate de Eurostat, PIB-ul pe cap de locuitor din București-Ilfov, exprimat în standarde de putere de cumpărare, atinge aproximativ 188% din media europeană.
În opoziție, toate celelalte regiuni administrative din România se situează sub această medie comunitară. Regiunea Vest se poziționează la aproximativ 78% din media UE, fiind urmată de Nord-Vest și Centru. La polul opus, Sud-Muntenia se află la nivelul de 55% din media europeană, iar Nord-Estul înregistrează cel mai scăzut nivel, la 48%.
Pe de altă parte, anumite zone din sudul României au suferit unele dintre cele mai mari retrageri economice din întreaga uniune. Între 2019 și 2024, PIB-ul per capita a coborât cu 13,5% în Sud-Muntenia și cu 11,3% în Sud-Vest Oltenia, conform aceluiași raport Eurostat.
Aceste valori plasează Sud-Muntenia printre primele cinci regiuni europene cu cele mai severe contracții ale activității economice în intervalul studiat. Liderul clasamentului scăderilor este regiunea bulgară Yugoiztochen, care a pierdut 20,5% din valoarea PIB-ului pe cap de locuitor. A doua poziție o ocupă regiunea greacă Dytiki Makedonia, cu o reducere de 18%.
Unde se pierde teren economic?
Topul listei continuă cu provincia olandeză Groningen, care a înregistrat o scădere de 14%, urmată imediat de Sud-Muntenia, la 13,5%, și de Sud-Vest Oltenia, la 11,3%. Aceste date ilustrează clar lipsa de uniformitate a traiectoriei economice în spațiul european.
Analiza celor 244 de regiuni de nivel NUTS 2 efectuată de Eurostat relevă că 197 dintre acestea au înregistrat o creștere a producției economice în 2024 comparativ cu anul 2019.
Pe de altă parte, 46 de regiuni au suferit o scădere a indicatorului economic menționat, în timp ce o singură entitate, Ciudad de Ceuta din Spania, a rămas practic neschimbată.
Aceste statistici au fost publicate inițial de Metropola TV, sub titlul referitor la poziționarea București-Ilfov printre regiunile cu cea mai rapidă creștere economică din UE.