Cine este Oana Țoiu și ce rol a avut la ONU?
Adunarea Generală a Organizației Națiuni Unite a adoptat pe 4 septembrie un document important care încurajează utilizarea unor reprezentări cartografice mai fidale pentru dimensiunile continentelor. Această rezoluție, inițiată de Togo în numele grupului de state africane, a strâns sprijinul a 164 de țări, printre care se numără și România.
Deși textul nu are caracter obligatoriu și nu impune abandonarea totală a proiecției Mercator, el încurajează instituțiile și guvernele să opteze pentru sisteme precum proiecția Equal Earth, care păstrează proporțiile reale ale suprafețelor.
Contextul în care s-a desfășurat acest vot a fost marcat de o controversă diplomatică, generată de poziția Ucrainei, care s-a abținut din cauza modului în care peninsulara Crimeea este ilustrată separat de restul teritoriului ucrainean pe una dintre hărțile promovate.
Ministrul Afacerilor Externe al României, Oana Țoiu, a oferit o explicație detaliată privind decizia Bucureștiului de a susține acest demers. Prin intermediul platformei X, oficialul român a subliniat importanța fundamentală a hărților în formarea perceptiilor globale. Conform afirmațiilor sale, o hartă precisă modelează modul în care omenirea înțelege spațiul înconjurător, iar corectarea distorsiunilor istorice existente permite o vizualizare mai autentică a realității geografice.
Țoiu a menționat explicit că, deși Africa apare acum semnificativ mai mare decât în reprezentările clasice, acest lucru nu afectează statutul Crimeei, care rămâne parte integrantă a Ucrainei.
Astfel, votul favorabil al României nu schimbă poziția tradițională a țării privind respectarea integrității teritoriale a vecinului estic, ci evidențiază dorința de a avea instrumente vizuale mai corecte.
Reacția Kievului a fost una de nemulțumire, chiar dacă, înainte de vot, reprezentantul Ucrainei la ONU a declarat că statul sprijină eliminarea distorsiunilor care fac Africa și alte regiuni să pară mai mici decât sunt în realitate. Totuși, autoritățile ucrainene au semnalat că modul specific în care sunt reduse teritoriile ocupate de Rusia pe aceste noi hărți ar putea genera interpretări greșite privind suveranitatea.
Ce a clarificat Uniunea Europeană despre documentul ONU?
Deputata ucraineană Kira Rudik a exprimat public nemulțumirea, afirmând că, în anul 2026, ONU nu ar trebui să necesite reamintiri evidente: Crimeea aparține Ucrainei. Această tensiune a determinat și Republica Moldova să se abțină de la vot.
Ministerul de Externe de la Chișinău a justificat această decizie prin luarea în considerare a îngrijorărilor exprimate de Kiev, precizând că abținerea nu constituie o opoziție față de obiectivele generale ale rezoluției, ci doar o reacție prudentă la detaliile tehnice ale reprezentării cartografice.
Uniunea Europeană a intervenit pentru a clarifica impactul juridic al noului document, subliniind faptul că rezoluția se concentrează exclusiv asupra aspectelor geografice și dimensionale. Ea nu modifică frontierele existente, nu alterează statutul teritoriilor și nici nu schimbă regulile internaționale privind suveranitatea statelor. Din punct de vedere tehnic, rezoluția nu interzice utilizarea proiecției Mercator, care a fost dezvoltată în secolul al XVI-lea pentru nevoile navigației maritime. Deși această proiecție este utilă pentru navigatori deoarece păstrează anumite caracteristici ale cursurilor de mers, ea prezintă un defect major: distorsionează puternic suprafețele. Regiunile situate în apropierea polilor, precum Groenlanda, apar vizual mult mai mari decât sunt, în timp ce zonele ecuatoriale sunt reduse artificial.
Un exemplu emblematic este comparația dintre Groenlanda și Africa; pe hărțile Mercator, insula pare a avea dimensiuni similare cu continentul african, deși, în realitate, Africa este de aproximativ 14 ori mai întinsă.
Acest vot la nivelul ONU nu va duce la dispariția imediată a hărților Mercator din circulație, dar are potențialul de a influența progresiv materialele educaționale, deciziile instituțiilor publice și designul unor platforme digitale. Un semnal clar în această direcție a fost dat și de diplomația franceză, care a anunțat tot pe 4 septembrie că va renunța la proiecția Mercator în utilizările sale oficiale.
Ministerul francez de Externe va opta pentru reprezentări adaptate contextului și mai apropiate de dimensiunile reale ale teritoriilor.
Consecvența vizuală a acestei schimbări este că regiuni precum Europa, Rusia și America de Nord nu vor mai domina spațiul hărții, permițând Africii, Americii Latine și sudului Asiei să fie reprezentate cu o acuratețe superioară, reflectând astfel adevăratul lor loc în peisajul global.