Metoda PISA mai contează, în ciuda criticilor?
Daniel Funeriu, fost ministru al Educației (2009-2012), a reacționat ferm la ultimele rezultate proaste ale României la testele PISA.
Într-un interviu pentru Ziare. com, el nu se limitează la critici, ci oferă o radiografie a problemelor și soluții concrete. Testul PISA, organizat de OCDE, măsoară competențele elevilor de 15 ani și permite compararea sistemelor educaționale la nivel global.
Un punct-cheie în analiza lui Funeriu este distincția dintre corelație și cauzalitate. Simplă replicare a strategiilor din țările cu scoruri mari nu garantează succesul în România.
PISA mai contează? Funeriu explică de ce corelația nu e tot? Deși mulți critică metodologia
Măsurile luate în alte contexte nu se pot aplica automat aici.
Pentru decidenți, profesori și părinți, mesajul e clar: perseverența, standardele ridicate și convingerea că învățarea îmbunătățește viața contează mai mult decât teoriile pedagogice abstracte.
Observațiile se extind și la nivel global. Sistemele din vestul Europei traversează un declin. Franța, Germania sau Finlanda, țări cu tradiție educațională solidă, au înregistrat scăderi bruște după adoptarea unor „reforme moderne”. Fenomenul sugerează că teoriile educaționale actuale sunt fie vechi, fie ineficiente.
Salariile și investițiile contează mai mult decât banii simpli!
Fostul ministru recomandă să ne uităm spre Asia, evitând comparațiile cu statele occidentale în trend negativ.
În România, datele arată o creștere a numărului de elevi cu performanțe înalte.
PISA mai contează cu adevărat sau e doar o metodă depășită?
Mediul urban este la un nivel acceptabil, dar distanța față de zona rurală rămâne semnificativă.
Aspectul financiar este esențial, dar nu este singura panacee.
Strategia propusă are trei piloni: formarea de calitate a profesorilor, selecția riguroasă a candidaților și o remunerație atractivă.
Datele PISA încă mai contează!
Comparativ cu țările unde profesorii au salarii competitive, deficitul nostru este de aproximativ 15% pentru a atinge paritatea.
Funeriu este sceptic față de ideea că doar resursele financiare generează schimbări. Succesul depinde de mentalitatea societății. Dacă alocăm fonduri fără a schimba atitudinea colectivă față de educație, risipim banii pentru rezultate mediocre, accentuând decalajele față de modelele asiatice performante.
Raportul confirmă îngrijorările: elevii români au scoruri inferioare mediei OCDE la matematică, lectură și științe. Ministerul Educației precizează că la științe și matematică rezultatele sunt similare cu cele din 2022, indicând o stabilitate relativă. La lectură, însă, s-a înregistrat o reducere de 16 puncte.