Numărul de seturi de subiecte elaborate pentru cele două probe este redus drastic!
Autoritatea competentă în domeniul justiției a supus dezbaterii publice o propunere normativă care vizează reformarea totală a cadrului legal aplicabil testului de calificare destinat notarilor aflați în perioada de stagiu. Inițiativa, prezentată sub formă de proiect de ordin, urmărește modernizarea procedurii de evaluare a viitorilor notari, prin ajustarea duratei probelor, extinderea ariilor tematice și digitalizarea procesului de înscriere.
Una dintre cele mai vizibile schimbări propuse este prelungirea timpului alocat fiecărei probă, atât celei teoretice, cât și celei practice, de la trei la patru ore. Această extindere a fost gândită pentru a oferi candidaților un spațiu temporal mai generos pentru redactarea răspunsurilor, reflectând complexitatea crescută a temelor abordate.
În paralel, textul introduce trei ramuri noi ale dreptului în nucleul tematic al examenului: dreptul familiei, dreptul societar și dreptul internațional privat.
Această extindere tematică răspunde necesității de a evalua competențele practice ale viitorilor notari în zone juridice esențiale pentru activitatea lor zilnică, de la soluționarea divorțurilor până la gestionarea succesiunilor transfrontaliere.
Procesul de înregistrare la probă suferă o transformare digitală, cu obligația depunerii cererii prin platforma informatică pusă la dispoziție de Institutul Notarial Român (INR). Această măsură vizează eliminarea birocrației hârtiei și accelerarea fluxului administrativ al candidaților.
Cadrul documentar necesar pentru înscriere este completat cu obligația prezentării certificatului de atestare fiscală, care dovede plata impozitelor, taxelor și altor datorii către bugetul de stat și cel al localității de domiciliu. Se recunoaște, de asemenea, valitatea documentelor eliberate electronic de autoritățile competente, facilitând astfel procedurile administrative.
O atenție deosebită se acordă conflictelor de interese în cadrul comisiilor de examinare.
Proiectul elimină din lista de incompatibilități formularea referitoare la „persoanele care au stabilit relații asemănătoare celor dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc”.
Această modificare este motivață de Decizia Curții Constituționale nr. 883 din 17 august 2026, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 696 din 21 august 2026.
Curtea a stabilit că menținerea acestei formulări în Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității (L464/2026; PL-x nr. 530/2026) era neconstituțională, eliminând astfel o sursă de incertitudine juridică.
Numărul de seturi de subiecte elaborate pentru cele două probe este redus drastic, de la zece la trei. Această concentrare a materialului de testare are ca scop crearea unui nucleu tematic mai stabil și mai ușor de pregătit pentru candidați, reducând incertitudinea privind subiectele posibile.
Proiectul include, de asemenea, o definiție explicită a situațiilor considerate ca fraudă în timpul probelor, oferind un cadru clar pentru sancționarea neregulilor.
În ceea ce privește mecanismul de contestație, se permite Comisiei de soluționare a contestațiilor să consulte Comisia de examinare atunci când se contestă baremul de notare. Această consultare are ca scop asigurarea coherenței între evaluarea inițială și decizia finală privind nota.
Toleranța pentru diferențele de note acordate de corectori este redusă de la 1,5 puncte la 1 punct. Dacă diferența depășește acest prag, lucrarea este supusă unei noi evaluări de către un al treilea corector, garantind obiectivitatea rezultatului.
Fundamentarea juridică a inițiativei se bazează pe competența conferită?
Termenul pentru depunerea contestațiilor împotriva notării este scurtat semnificativ, de la cinci zile lucrătoare la doar 24 de ore. Această prescriere vizează accelerarea procesului de soluționare a nemulțumirilor și fixarea rapidă a rezultatului final.
Se elimină interdicția conform căreia nota finală nu putea fi mai mică decât cea contestată, oferind astfel libertate în corectarea erorilor de evaluare.
În situația în care diferența dintre notele acordate de membrii comisiei de examinare depășește 1,5 puncte, se activează mecanismul medierii. Președintele examenului este implicat direct în acest proces de mediere, având rolul de a echilibra punctele de vedere divergente ale corectorilor.
Fundamentarea juridică a inițiativei se bazează pe competența conferită prin art. 25 alin. (14) din Legea nr. 36/1995, care autorizează aprobarea regulamentului prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.
Structura examenului este definită în art. 25 alin. (6) din aceeași lege, care impune două probe scrise (teoretică și practică), o medie minimă de promovare de 7,00 și o notă minimă de 5,00 la fiecare probă.
Participarea la examen este limitată la maximum două sesiuni după finalizarea stagiului, conform art. 25 alin. (7).
Proiectul separă clar examenul de definitivat de concursul de admitere în funcția de notar public.
Definitivatul este destinat celor care au parcurs stagiul și pregătirea la Institutul Notarial Român, în timp ce concursul din art. 28 și 25 vizează persoanele cu cel puțin șase ani vechime într-o funcție de specialitate juridică.
Această delimitare permite adaptarea regulilor specifice fiecărei categorii de candidați.
În plan tehnic-legislativ, inițiativa respectă normele de tehnică legislativă din Legea nr. 24/2000, asigurând coerența și sistematizarea textului.
Se ia în calcul și necesitatea de a corela regulamentele noi cu cele existente, precum Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 1.494/C/2014, care va fi înlocuit sau completat.
Această reformă nu este doar o ajustare procedurală, ci o restructurare a modului în care se verifică competențele profesionale. Prin extinderea ariilor tematice și digitalizarea procesului, autoritatea competentă caută să alinieze examenul cu realitățile practice ale profesiei notariale, unde securitatea raporturilor juridice este o prioritate.
Eliminarea formulării privind relațiile asemănătoare celor dintre soți răspunde unei cerințe constituționale, eliminând o incertitudine care putea afecta imparțialitatea comisiilor. Reducerea numărului de seturi de subiecte și scurtarea termenului de contestație reflectă o dorință de a face procesul mai previzibil și mai eficient.
Proiectul de ordin reprezintă o modernizare complexă a cadrului legal al examenului de definitivat. Prin aceste măsuri, se urmărește nu doar o simplă actualizare tehnică, ci o îmbunătățire a calității selecției pentru profesia de notar public, asigurând că cei care obțin calificarea au o pregătire solidă în dreptul familiei, societar și internațional privat.