Kövesi avertizează: la Bruxelles nimeni nu te aude strigând!
Blocajele legislative, presiunile financiare și reticența elitelor de la Bruxelles pun în pericol viitorul Procurorului Public European (EPPO). Avertismentul vine direct de la Laura Codruța Kövesi, aflată la finalul unui mandat de șapte ani în care a construit această instituție de la zero.
Într-un interviu acordat POLITICO, fostul șef al DNA a tras linie și a descris ultimii șapte ani drept cea mai grea misiune din carieră. Folosind o paralelă cinematografică, Kövesi a rezumat atmosfera opacă din centrul Uniunii Europene prin prisma celebrei serii daneze Borgen.
În momentul în care părăsesc funcția, mă gândesc la faimoasa serie daneză Borgen. Există un proverb cunoscut acolo: La Bruxelles, nimeni nu te aude strigând. Din păcate, este adevărat.
Mi-e teamă că Procurorul European va fi eliminat în liniște tocmai pentru că își face treaba, a declarat ea.
Kövesi susține că subminarea instituției nu se face printr-o decizie politică asumată, ci printr-o sabotare lentă, după o rețetă clasică: subfinanțare, reprezentare greșită a procedurilor și sufocare birocratică.
Promisiuni pe hârtie și bugete ciuntite?
Pe hârtie, EPPO ar trebui să aibă 230 de procurori europeni delegați, însă resursele alocate acoperă în prezent doar 180. „Toată lumea știe că suntem supraocupați și înțeleg că există multe priorități, bet trebuie să vedem dacă aceasta este o situație reală sau doar un pretext”, avertizează Kövesi.
Situația din statele membre ilustrează cel mai bine aceste obstacole. În Polonia, de exemplu, deși fusese convenită necesitatea a 24 de procurori europeni delegați, instituția are în prezent doar 15. Așteptările au fost mari, iar credibilitatea noastră este în joc.
Deci, cum putem fi credibili în Polonia?, a punctat ea. O situație similară se regăsește și în Ungaria, unde Comisia Europeană a propus doar jumătate din bugetul solicitat pentru ca EPPO să își poată face treaba.
Pe lângă criza de personal și fonduri, birocrația de la Bruxelles a blocat constant reformele legislative.
Deși Kövesi a cerut încă din 2021 revizuirea Regulamentului privind EPPO pentru a acoperi lacunele procedurale și a consolida independența procurorilor, deciziatorii europeni au tot amânat inițiativa.
De ce se blochează justiția europeană?
„Am descoperit că totul aici este complicat - și am crezut că România este complicată”, a spus ea ironic.
În loc să primească sprijin logistic pentru a lovi în rețelele transfrontaliere de crimă organizată care sifonează bugetul UE și pe cel național, procurorii sunt împinși în dezbateri nesfârșite despre arhitectura antifraudă și registre electronice inutile.
„Dacă există bani pentru a avea acest nou registru în format electronic, cum este posibil să nu existe bani pentru ceea ce avem cu adevărat nevoie?”, a întrebat retoric Kövesi.
Una dintre cele mai dure observații vizează dubla măsură a liderilor politici europeni față de actul de justiție.
Deasupra legii la Bruxelles?
În timp ce în România sau alte state membre cei chemați la audieri se prezintă din respect pentru lege, la Bruxelles atitudinea este adesea complet diferită.
În Bruxelles, uneori există sentimentul că ești deasupra procurorilor, că ești deasupra legii, și nu te prezinți.
Unii politicieni vorbesc despre un sistem judiciar independent atâta timp cât nu îi deranjezi și nu te apropii de cercul lor îngust. În acel moment, procurorii devin abuzivi și au o agendă politică, a explicat Kövesi.
Întrebată dacă ar schimba ceva privind înapoi, răspunsul a fost tranșant: Nimic. Aș face aceleași lucruri, dar poate că alții ar trebui să-și schimbe comportamentul. Cât despre planurile de viitor, fostul procuror-șef preferă discreția: Să ne concentrăm pe EPPO.
Vom vedea ce se va întâmpla după terminarea mandatului meu.