Unde ne aflăm acum?
Laura Codruța Kovesi părăsește funcția de șefă a Parchetului European (EPPO) după șapte ani de mandat. Demisia ei, oficializată la 30 octombrie 2026, marchează sfârșitul unei ere pentru instituția de la Luxemburg.
Înainte de a prelua frâiele EPPO, Kovesi a condus Direcția Națională Anticorupție din România.
Succesorul ei, procurorul german Andrés Ritter, preia conducerea EPPO începând cu 1 noiembrie, pentru un mandat similar de șapte ani.
Cât de eficient a fost EPPO?
Într-un interviu exclusiv acordat POLITICO înainte de părăsirea postului, Kovesi a subliniat că, deși bilanțul este pozitiv, viitorul instituției nu este garantat fără un sprijin financiar și juridic adecvat.
Activitatea operațională a EPPO a început la 1 iunie 2021, cu competențe centrate pe investigarea și pedepsirea infracțiunilor care afectează bugetul Uniunii Europene. Domeniile acoperite includ fraudele cu fonduri europene, corupția și fraudele transfrontaliere grave legate de TVA.
O evaluare a activității instituției, publicată de Comisia Europeană la 18 septembrie, a concluzionat că EPPO funcționează eficient și că activitatea sa a crescut substanțial. Datele din raportul anual al EPPO din 2025 arată că numărul anchetelor active a explodat de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul anului 2025.
Cât de mare e prejudiciul?
În singurul an 2025, au fost deschise 2.030 anchete noi, o creștere de aproximativ 35% față de anul precedent. Rata condamnărilor în cauzele finalizate prin hotărâri judecătorești a atins aproape 95%.
Cifrele privind prejudiciile sunt impresionante: valoarea totală a prejudiciilor estimate în dosarele aflate în curs de investigare a ajuns la 67,27 miliarde de euro. Este important de precizat că această sumă reprezintă prejudiciile suspectate, nu fonduri deja recuperate sau fraude confirmate definitiv de instanțe.
În interviul cu POLITICO, Kovesi a emis avertismente clare privind vulnerabilitățile structurale ale EPPO. Ea a menționat că instituția suferă de subfinanțare, ceea ce limitează capacitatea sa de acțiune. Potrivit ei, EPPO ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați, dar bugetul disponibil permite finanțarea a doar 180 dintre aceștia.
Fosta șefă a criticat, de asemenea, presiunile politice și obstacolele birocratice care îngreunează munca procurorilor.
Ce provocări rămân?
Ea a indicat că la Bruxelles există politicieni care se comportă ca și cum ar fi deasupra legii, susținând independența justiției doar atâta timp cât anchetele nu îi vizează pe ei sau pe apropiatii lor.
Kovesi a menționat specific cazul Greciei, unde EPPO s-a confruntat cu ceea ce ea descrie ca fiind una dintre cele mai evidente tentative de intimidare, în contextul investigării unor fraude cu subvenții agricole europene. Ea a atras atenția și asupra conflictelor de competență dintre EPPO și autoritățile naționale, care pot întârzia sau chiar bloca procesele de investigație.
Concluzia interviului este că provocarea-cheie pentru succesorul ei va fi menținerea independenței și credibilității EPPO, asigurând că instituția nu va fi slăbită treptat din lipsa resurselor și a instrumentelor juridice necesare pentru a continua să lupte împotriva fraudelor la adresa bugetului UE.