Teorii conspiraționiste și impactul lor
Un studiu recent trage un semnal de alarmă: sentimentele antisemite sunt în creștere îngrijorătoare în România. Peste 40% dintre români percep acum minoritatea evreiască drept o amenințare la adresa stabilității sociale. Cifra provine dintr-un sondaj realizat de Institutul „Elie Wiesel” la sfârșitul anului 2025 și reprezintă o creștere semnificativă, de 18 puncte procentuale, față de acum patru ani, când astfel de păreri erau mult mai puțin răspândite. Mai mult, 11% dintre români consideră prezența minorității evreiești o „problemă” sau chiar o „amenințare”, procent care s-a dublat față de 2021.
Fenomenul antisemitismului este alimentat de controverse și de teorii conspiraționiste care circulă intens în spațiul public românesc. Peste 40% dintre români sunt influențați de aceste narațiuni, promovate constant prin diverse canale media și platforme online.
Refuzul autorităților locale
Raportul Institutului „Elie Wiesel” subliniază că mesajele antisemite, inclusiv cele care laudă figuri condamnate pentru crime de război sau lideri ai Mișcării Legionare, sunt omniprezente în mediul online. Pe rețelele sociale și platformele video, conturi cu un număr mare de urmăritori amplifică narațiuni antisemite clasice, dar și teorii ale conspirației adaptate evenimentelor locale sau globale. Un alt aspect îngrijorător este promovarea în memoria publică a unor figuri controversate, asociate cu regimul fascist sau cu Holocaustul din România. Cele mai intense dezbateri online au vizat ștergerea unor picturi cu Radu Gyr, Valeriu Gafencu și Mircea Vulcănescu de pe o platformă de vânzări online, precum și excluderea unei persoane controversate de pe scena naționalistă.
Institutul „Elie Wiesel” acuză explicit refuzul unor municipalități, precum Cluj-Napoca, Timișoara și București, de a redenumi străzi care poartă numele unor figuri controversate din trecutul fascist, inclusiv Radu Gyr și Mircea Vulcănescu. Această reticență persistă de ani de zile, în ciuda solicitărilor repetate.
Un exemplu elocvent al tensiunilor generate de acest subiect este Legea Vexler, inițiată de deputatul FCER și președintele Silviu Vexler. Această lege, care vizează combaterea antisemitismului și a xenofobiei, a stârnit dezbateri aprinse. Ea a adus în atenția publică și mediatică evenimente antisemite din România, sugerând că, pe lângă numărul mare de cetățeni români, există și alți membri ai comunității românești care se confruntă cu discriminarea sau persecuția, aspect ce nu ar trebui ignorat.