Senatul a readoptat proiectul CCIR în noiembrie 2021!
Proiectul legat de transferul terenurilor din domeniul public al statului în proprietatea Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) a fost inițial propus cu scopul de a permite dezvoltarea unui mare complex de expoziții și afaceri pe terenul de la Romexpo. Inițiativa a avut origine într-un proiect de lege depus în martie 2020 de către mai mulți parlamentar PMP și senatori neafiliați, sub numărul 452. Textul legislativ a fost discutat și adoptat de Senat în luna iulie 2020, iar apoi a primit aprobarea Camerei Deputaților în septembrie același an.
După adoptare, procesul legislativ a întâmpinat dificultăți semnificative.
Proiectul a fost trimis Curții Constituționale (CCR) pentru verificare de conformitate cu Constituția.
În această etapă, USR și UDMR au introdus materia pe ordinele zilei ale CCR, care a analizat și a respins obiecțiunile privind un eventual caracter neconstituțional al normei.
Totuși, președintele României, Klaus Iohannis, a exercitat dreptul de reexaminare conform prevederilor legale și a trimis proiectul înapoi la CCR pentru o nouă analiză.
În cadrul cererii de reexaminare, președintele Iohannis a exprimat preoccupări privind lipsa de garanții clare referitoare la efectele practice ale transferului de proprietate, menționând ambiguïtatea formulărilor privind natura actului juridic – dacă se trata de o transferare definitivă a proprietății sau doar de o recompensare în stare anterioară. Deși CCR a respins inițial cererile de neconstitționalitate, președintele a considerat necesară o reevaluare mai atentă a textului legislativ.
Proiectul a fost, în final, readus și readoptat de Senat în noiembrie 2021, după ce a fost supus unei noi verificări constituționale.
De la acel moment, a fost introdus repetat în ordinele de zi ale Camerei Deputaților, ranging de decembrie 2021 până în martie 2022, fără a fi fost efectiv debat sau votat, ceea ce a dus la blocarea lui într-un stadiu de inactivitate parlamentară, fiind, de fapt, lăsat să „uită” în sertarele instituției.
Votul lui Deliorga a fost corect conform regulilor CCR?
În perioada următoare, proiectul a revenit în discuție publică nu datorită unui nou progres legislativ, ci din cauza evenimentelor conexe. În anul 2021, judecătorul CCR Cristian Deliorga a votat în fața proiectului în cadrul sesizării privind constitucionalitatea acestuia.
Acest vot a fost ulterior criticat de părți, care l-au acuzat de parte prisos din cauza relației sale de prietenie cu Mihai Daraban, președintele CCIR în acel moment.
Au fost formulate acuzări că Deliorga ar fi trebuit să se abțină de vot din motive de imparțialitate.
Totuși, o analiză atentă a prevederilor legii privind organizarea și funcționarea CCR arată clar că abținerea de la vot nu este permisă judecătorilor în procesul de adoptare a hotărârilor instanței. Conform dispozițiilor expreselor, judecătorii sunt obligați să exprime fie un vot afirmativ, fie unul negativ, nu existând posibilitatea de abținere.
De aceea, sesizarea formulată împotriva lui Deliorga, care l-acuză de neabținere, a fost respinsă de CCR cu votul 5-2, având în vedere că actul lui a fost în totală conformitate cu lege – nu putea face altfel decât să voteze, iar decizia lui nu a putut schimba esitiul procedural, deoarece majoritatea necesară pentru respinerea sesizării a fost deja atinsă.
Deși votul lui Deliorga a fost corect conform reglementărilor interne ale CCR, în débatsul public de azi a circulat o narativă greșită, sugerând că judecătorul ar fiput să se abțină și că aceasta ar fi putut influența votul. Această afirmație este inexactă, deoarece legea interzice expres abținerea, iar CCR a confirmat deja că votul lui Deliorga nu ar fi modificat rezultatul, datele arătând omajoritate clară în favoarea respingerii sesizării.
Este de remarcat că terenurile în cauză sunt cele care compun Complexul Expozițional Romexpo, inclusiv construcțiile appartenente Romexpo SA, plasate pe un teren acordat în folosință gratuită CCIR, cu un contract care avea să expire în anul 2053. Proiectul de lege propunea transferul gratuit al proprietății acestui teren în patrimoniul CCIR, argumentând cu necesaritatea de a asigura stabilitatea juridică pentru investiții viitoare în cadrul unui ambitios plan de dezvoltare urbană, inspirat, în unele aspecte, de modele similare observate în străinătate – așa cum a fost menționat un exemplu din Austria, unde un proiect de reabilitare urbana a dus la crearea unui veritabil „oraș în oraș” pe un spațiu anteriormente industrial.
Deși proiectul a fost susținut de argumente privind necesaritatea modernizării infrastructurii de expoziții și creșterea competitivității Bucureștiului ca destinatie de evenimente internaționale, blocarea lui în Camera Deputaților a reflektat, de asemenea, tensions dintre diferite părți politice și preocupări privind transparența și corectitudinea procesului de transfer de bunuri publice în mani private, chiar dacă acest transfer era destinat unei instituții cu rol public, cum este CCIR. Până în prezent, proiectul nu a mai avut progres semnificativ în Parlament, rămânând într-un stadiu de stare, în așteptare unei noi inițiative sau unei clarificări politice mai largi privind viitorul terenurilor de la Romexpo.