Cum ar arăta o indexare de 7,5% pentru diverse niveluri de pensie?
După doi ani fără indexare, pensionarii români se pregătesc pentru o creștere a veniturilor la începutul anului 2027. Conform Legii nr. 360/2023, majorarea calculativă ar fi de aproximativ 7,5%, deși decizia finală rămâne la Guvern, care trebuie să echilibreze bugetul.
Calculul se bazează pe formula legală care ia în calcul rata medie anuală a inflației și progresia reală a salariului mediu brut, date publicate de INS. În 2025, inflația medie a fost de 7,3%. Aplicând formula, estimarea ajunge la 7,5%, ceea ce ar ridica valoarea punctului de referință de la 81 lei la aproximativ 87 lei. E o proiecție matematică, nu o hotărare definitivă.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat pe 25 octombrie că susține o indexare la începutul anului viitor, dar a insistat că trebuie să fie prudentă și susținabilă. Premierul desemnat, Luca Niculescu, a confirmat că pensiile vor fi indexate în 2027, în limitele traiectoriei de reducere a deficitului bugetar.
Pentru a înțelege efectul unei indexări de 7,5%, iată o simulare a creșterilor pentru diverse niveluri de pensie:
- La o pensie de 1.500 lei, majorarea ar fi de 112,50 lei, aducând venitul lunar la 1.612,50 lei. - Pentru o pensie de 2.000 lei, creșterea ar fi de 150 lei, până la 2.150 lei pe lună. - Un pensionar cu o pensie de 2.500 lei ar încasa în plus 187,50 lei, ajungând la 2.687,50 lei. - În cazul unei pensii de 2.785 lei, majorarea ar fi de aproximativ 209 lei, până la aproape 2.994 lei. - La o pensie de 3.000 lei, creșterea ar fi de 225 lei, iar venitul lunar ar ajunge la 3.225 lei. - Pentru o pensie de 4.000 lei, indexarea ar însemna 300 lei în plus în fiecare lună, până la 4.300 lei.
Aceste calcule sunt orientative și presupun aplicarea integrală a unui procent de 7,5% asupra pensiei actuale. Sumele efective pot diferi în funcție de regulile aplicabile fiecărei categorii de pensie și de decizia finală privind indexarea.
Inflația erodează puterea de cumpărare a monedei: când prețurile cresc, aceeași sumă de bani cumpără mai puțin. În septembrie 2026, rata anuală a inflației din România a atins 6,61%, conform INS. În același timp, rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni, comparativ cu precedentele 12 luni, a fost de 9,2%. Diferența dintre acești doi indicatori este importantă: primul compară prețurile din septembrie cu cele din septembrie anul trecut, iar al doilea măsoară evoluția medie pe perioade de 12 luni.
Pentru a evalua efectul unei indexări de 7,5%, putem folosi un scenariu simplificat. Dacă prețurile ar crește cu 6,6% în aceeași perioadă în care pensia ar fi majorată cu 7,5%, câștigul real ar fi de aproximativ 0,8%, nu de 7,5%.
Cu alte cuvinte, la o pensie inițială de 2.000 lei, majorarea nominală ar fi de 150 lei, dar avantajul în termeni de putere de cumpărare ar echivala cu aproximativ 17 lei, raportat la nivelul inițial al pensiei.
Cum evaluăm impactul unei indexări de 7,5% printr-un scenariu simplificat?
Este un exemplu matematic, nu o prognoză privind inflația din 2027.
Dacă prețurile ar crește cu 9,2% în aceeași perioadă, o indexare de 7,5% nu ar acoperi integral scumpirile, iar puterea de cumpărare ar scădea cu aproximativ 1,6%.
Nici acest procent nu trebuie interpretat ca o prognoză pentru anul viitor: rata medie de 9,2% raportată de INS descrie evoluția unei perioade deja încheiate.
Prin urmare, pentru a stabili cât le va rămâne efectiv pensionarilor din majorare, comparația relevantă va fi între procentul de indexare aplicat de la 1 ianuarie 2027 și creșterea prețurilor din perioada în care pensia majorată va fi încasată.
Rata generală a inflației nu surprinde în totalitate situația fiecărei gospodării. Pentru un pensionar care cheltuiește o mare parte din venit pe alimente, medicamente, utilități și transport, evoluția acestor categorii de prețuri poate conta mai mult decât media calculată pentru întreaga economie.
În septembrie 2026, serviciile s-au scumpit cu 11,12% față de aceeași lună a anului trecut, în timp ce mărfurile nealimentare au avut o creștere de 7,06%, iar mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3%, potrivit INS.
Aceste diferențe arată de ce doi pensionari care primesc aceeași indexare pot resimți diferit efectul ei.
O persoană care cheltuiește mai mult pe servicii și alte categorii cu scumpiri rapide poate constata că majorarea acoperă o parte mai mică din cheltuielile suplimentare.
Pentru o evaluare exactă ar fi necesară o analiză a ponderii fiecărei categorii în bugetele pensionarilor.