Ce a blocat Bolojan?
Într-o intervenție publică, europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a aruncat acuzații grele la adresa fostului premier Ilie Bolojan.
Bogdan susține că predecesorul său la conducerea guvernului a frânat sau chiar a împiedicat mai multe inițiative de investiții din SUA în România, neefectuând eforturi diplomatice și economice suficiente pentru întărirea legăturilor comerciale cu Washingtonul.
Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Ai Aflat!”, difuzată de Gândul și moderată de Ionuț Cristache.
Un punct central al discursului a fost sublinierea faptului că Bolojan nu a înțeles cu adevărat importanța capitalului străin pentru motorul economic. Bogdan a enumerat o listă de proiecte cheie care, potrivit lui, au rămas în stază sau au fost întârziate din cauza lipsei de voință politică.
Dar ce face Ilie Bolojan?
Blochează toate investițiile americane: avem așa: proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni stagnează, proiectul nuclear de la Cernavodă a fost întârziat și stagnează, Coridorul Vertical de gaze așteaptă o poziție oficială din partea României, stagnează.
SAFE: România sau Polonia?
Proiectul Six Hours, care înseamnă o investiție de 840 de milioane de dolari în fabricile de la Sadu, stagnează, a explicat Bogdan.
El a subliniat că șeful executivului ar fi trebuit să traverseze oceanul pentru negocieri directe, lucru pe care l-a considerat o absență gravă.
„În momentul în care ești premierul României un an și cinci luni și tu nu încerci măcar să treci oceanul pentru a sta de vorbă…”, a punctat Bogdan, sugerând că întârzierile au fost deliberate: „Eu cred că da”.
O altă linie de critică vizează gestionarea fondurilor europene destinate apărării, prin programul SAFE. Bogdan a contrastat abordarea României cu cea a Poloniei, țară care, potrivit lui, pune accent pe producția locală și implicarea firmelor naționale. Polonia, 41 de miliarde, bani din SAFE, 88% din bani atrași, 82% cu producție pe teritoriul Poloniei, deci se poate.
România, 16 miliarde în SAFE, atrași 7 miliarde, 500 de milioane, companii românești, a detaliat legislatorul.
El a criticat și contractul încheiat cu Rheinmetall, descris ca cel mai mare din istoria acelei companii, considerând că banii publici au fost cheltuiți pentru achiziția unui șantier naval de importanță strategică, într-o zonă marcată de conflicte în Orientul Mijlociu și în Ucraina. „128 de milioane din banii pe care tu îi dai ca stat român, pe care plătești dobândă, îi dai ca să îți cumpere un șantier naval, al doilea ca importanță din România, care are valoare strategică uriașă în această parte a lumii, pe două conflicte majore, în Orientul Mijlociu și în Ucraina, care se întâmplă în timp real”, a afirmat Bogdan.
De asemenea, a reproșat achiziția de tancuri prin SAFE, susținând că, spre deosebire de polonezi, care au obligat 88% din fonduri să se transforme în producție internă, România a optat pentru importuri, deși trăim într-o epocă în care tancul nu mai este arma principală.
Cât costă datoria?
Finalmente, Bogdan a atras atenția asupra presiunii financiare crescute pe bugetul de stat din cauza costurilor împrumuturilor. Datele din Ministerul Finanțelor indică că, în primele nouă luni ale anului 2026, guvernul a achitat peste 50 de miliarde de lei în dobânzi, o valoare care depășește suma plătită în tot anul 2025.
Doar dobânzile se ridică la 60 de miliarde pe an.
În 2024, erau 36 de miliarde, a precizat Bogdan.
El a oferit o estimare șocantă a ritmului în care se consumă aceste fonduri: Noi vorbim acum, în momentul acesta, iar nu mai puțin de 50.000 de lei.
La 30 de secunde!
Atât ne costă dobânzile la fiecare 30 de secunde, nu la minut, a avertit europarlamentarul, subliniind impactul majorărilor de taxe și al scăderii consumului asupra mediului de afaceri.