Parchetul și NABU se confruntă: de ce a fost demis procurorul general?
Parlamentul din Ucraina a votat marți demiterea procurorului general, Ruslan Kravcenko. Decizia a fost luată unanim, fără nicio opoziție, într-un moment de tensiune maximă între instituțiile de justiție.
Măsura intervine la doar o săptămână după ce Kravcenko și-a anunțat demisia voluntară și cu o zi înainte de a publica o declarație în care confirma semnarea actului de acuzare împotriva șefului Biroului Național Anticorupție (NABU), Semen Krivonos.
Kyiv Independent a confirmat contextul sensibil al acestei decizii legislative.
Demiterea survine pe fondul unei confruntări deschise între Parchetul General și structurile anticorupție, în special NABU și Procuroria Specializată Anticorupție (SAPO). Aceste instituții au interpretat mișcările lui Kravcenko, inclusiv acuzațiile adresate lui Krivonos, ca parte dintr-o campanie menită să slăbească independența luptei împotriva corupției.
Semnarea notificării de acuzație nu a fost văzută ca un act juridic rutinier, ci ca un pas politic calculat pentru a destabiliza investigațiile în curs.
În seara zilei de 14 septembrie, Parchetul General a emis un comunicat care a stârnit confuzie. Textul susținea că acuzațiile raportate de NABU privind ilegalitățile din centrele de apeluri frauduloase erau „neadevărate” și „anulate”.
Totuși, nu a fost clarificat cine avea autoritatea să anuleze aceste acuzații sau pe ce criterii s-a procedat, ducând la întrebări privind transparența și legitimitatea actului.
Înainte de vot, Kravcenko i-a rugat pe parlamentari să nu cedeze presiunilor externe sau interne. A insistat că nu a semnat acte de natură procedurală motivați politic, nici în favoarea opoziției, nici a facțiunilor din coaliția de guvernare. A subliniat că fiecare decizie a fost ghidată exclusiv de principii juridice, fără interferențe din partea executivului sau a partidelor.
De ce demiterea procurorului general escaladează conflictul cu NABU?
Funcția de procuror general impune semnarea notificărilor de suspiciune înainte ca un parlamentar să poată fi acuzat formal.
Acest aspect a devenit central în controversă, mai ales după ce NABU a arătat indicii care leagă Kravcenko de un grup suspect de a proteja centrele de apeluri frauduloase și de a facilita spălarea de bani în grivne.
Înregistrările obținute de anticorupție menționează un „șef” al rețelei, al cărui patronimic — Andriiovici — și antecedentul profesional ca fost șef al Serviciului Fiscal de Stat corespund datelor personale și profesionale ale lui Kravcenko.
O postare anterioară pe Telegram, atribuită Parchetului General, sugera că investigațiile identificau această persoană „șef” cu Ruslan Kravcenko. Deși indiciile au ridicat semne de întrebare, funcționarul nu a fost pus formal sub acuzare în această privință. Anunțul din 14 septembrie, prin care a declarat că a aprobat acuzația împotriva lui Krivonos, a intensificat tensiunile, agențiile anticorupție văzând în acest gest o intervenție periculoasă pentru statul de drept.
Disputa s-a extins și pe plan personal, Kravcenko pregătindu-se să părăsească temporar Ucraina. A obținut autorizarea pentru a participa la o conferință europeană despre copiii ucraineni, organizată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) în Paris, pe 16 septembrie.
Documentul de plecare a fost emis pe 13 septembrie, cu câteva ore înainte de a face publică declarația controversată. Deși figura în programul oficial ca participant invitat, numele lui Kravcenko nu a apărut în lista publică de prezență. APCE a confirmat ulterior că nici el, nici niciun membru al biroului său nu au participat efectiv la întâlnire.
Reacția președintelui Volodimir Zelenski a fost directă. Pe rețelele sociale, a declarat că Parlamentul are obligația să demită rapid procurorul general, adăugând că „acest funcționar are o singură cale de ieșire: demiterea”.
A precizat că i-a transmis acest mesaj clar și că „Ucraina a văzut toate motivele” necesare pentru a lua această decizie, sugerând existența dovezilor suficiente pentru intervenția legislativă.