# A fost supravegheat?
Budapesta scoate la lumină rețeaua secretă: Orbán susține că a refuzat să fie informator
Guvernul ungar, condus de Péter Magyar, se pregătește să facă publice arhivele fostei poliții politice.
Inițiativa va da cetățenilor acces la dosarele a zeci de mii de persoane care au colaborat cu serviciile secrete în perioada socialistă.
În acest context, fostul prim-ministru Viktor Orbán a ieșit cu o declarație personală.
Cum funcționează accesul public?
La începutul stagiului militar obligatoriu, agenții regimului au încercat să îl recruteze ca informator. Totuși, el susține că a refuzat colaborarea, ceea ce a dus la eșecul tentativei de recrutare. Această poziție a fost transmisă prin intermediul publicației bulgare Fakti, care a citat cuvintele directe ale fostului șef al Executivului.
După ce a respins propunerea, Orbán afirmă că a fost supus unei supravegheri constante din partea autorităților comuniste. Monitorizarea a vizat nu doar activitatea sa proprie, ci și cea a soției sale și a celor cu care se întâlnea din cercurile disidente. Fostul premier a prezentat documente din anul 1982 și din a doua jumătate a anilor ’80, pe care le descrie ca dovezi ale încercărilor de transformare în colaborator.
Aceste materiale nu au fost încă verificate independent de alte surse, rămânând ca declarații personale susținute prin arhivă.
Măsura de deschidere a arhivelor va fi pusă în aplicare miercuri, 4 noiembrie, printr-o bază de date online care permite căutarea și consultarea publică a documentelor. Conform estimărilor istoricilor, arhivele conțin numele a aproximativ 50.000 la 60.000 de persoane asociate cu fostul aparat informativ. Dintre acestea, circa 10% ar mai fi în viață. Până la această dată, accesul era restrâns cercetătorilor și celor care cereau informații despre propria istorie sau despre rudele urmărite.
De ce tocmai acum?
Schimbarea de guvernare a adus și o schimbare de abordare față de trecut. Péter Magyar a preluat conducerea după victoria partidului TISZA la alegerile din aprilie, punând capăt la 16 ani de guvernare sub Orbán. Încă din campania electorală, deschiderea arhivelor a fost o promisiune cheie. În septembrie, noua majoritate parlamentară a adoptat legislația necesară pentru a permite acest acces extins. Inițial, se planifica publicarea în apropierea aniversării revoluției din 1956, dar data a fost mutată pe 4 noiembrie.
Zoltán Tarr, ministru al relațiilor sociale și culturii, a subliniat că accesul la informații despre trecut este un drept fundamental într-o societate democratică.
Procesul de desecretizare este însă complex.
Ce spun istoricii?
Istoricii citați de The Guardian semnală că o parte a documentelor s-a pierdut în timpul revoltei anticomuniste din 1956 sau a fost distrusă în 1989, la căderea regimului.
Prezența unui nume într-un dosar nu înseamnă automat colaborare voluntară; poate fi vorba de constrângere sau de simplă supraveghere.
Din totalul de circa 60.000 de persoane menționate, doar circa 9.000 au dosare mai detaliate, a căror publicare este programată pentru februarie 2027, după ștergerea datelor sensibile.
Istoricul István Papp, responsabil pentru arhivele istorice ale serviciilor de securitate, avertizează că publicarea poate aduce șocuri în familiile care descoperă implicarea unor rude în poliția politică. În același timp, istoricul Domokos Szokolay speră ca deschiderea arhivelor să aducă o înțelegere mai profundă a trecutului, fără a stigmatiza automat cei menționați. Ungaria se alătură astfel altor țări foste comuniste, precum Germania, Cehia și Letonia, care au permis accesul extins la documentele poliției politice. Guvernul prezintă măsura ca un pas spre clarificarea responsabilităților din perioada comunistă și spre consolidarea încrederii publice în instituțiile democratice.