Oana Gheorghiu a subrodat și latura religioasă a inițiativei!
Oana Gheorghiu, în calitate de vicepremier interimar, a exprimat o opoziție fermă privind propunerea legislativă privind ceremonia drapelului național, considerând că nu se poate impune iubirea pentru patrie prin intermediul legii. A reacționat pe rețelele sociale după ce proiectul, inițiat de partidul AUR și deja aprobă de Senat în anii trecuți, a intrat pe agenda Camerei Deputaților.
Propunerea prevede că funcționarii publici prezenti la evenimentele organizate în Ziua Drapelului ar fi implicaţi să sărute drapelul, urmând un anumit protocol de onoare. Refuzul să efectueze acest gest ar putea duce la aplicarea unor amendă cuprinse între cinci și zece mii de lei. În plus, absența de la ceremonie ar putea declanșa o verificare penală pentru abuz în serviciu, conform detaliilor circulare în spațiul public.
Oana Gheorghiu a subrodat și aspectul religioș al inițiativei, indicând că textul prevede recitarea unei rugăciuni în fața drapelului, ce, în opinia ei, nu are nicio bază în tradiția religioasă ortodoxă sau a altor credințe. A ironizat faptul că legislații ar trebui să se ocupe de redactarea rugăciunilor, considerând această prevedere neplăcută și inadecvată.
A afirmat că esența patriotismului nu poate fi redusă la o ceremonie obligatorie sau la un gest performat sub frica sancțiunii.
Oana Gheorghiu a subrodat aspectul religios al legii drapelului!
Un funcționar care săruce drapelul doar pentru a evita o pedepă nu arată, prin acest act, un sentiment autentico de iubire pentru țară, ci doar o reacție de conformism.
În mesajul său publicat pe Facebook, vicepremierul interimar a declarat că ideea conform căi iubirea de patrie poate fi achiziționată prin constrângere legală este atât de absurdă încât devine ridicolă. A explicat că manifestarea afectului față de România, când este determinată de frica unei pedepi, se transformă într-un mecanism de control al statului, nu într-o expresie sinceră de loialitate.
A insistat că patriotismul nu se măsoară prin participație la ritualuri publice sau prin gesturi simbolice efectuate sub presiune, ci prin modul în care fiecare persoană îndeplinește obligațiile zilnice, prin muncă, integritate și angajament în comunitate, indiferent dacă locuiește în România sau în diaspora.
A mai adăugat că există numeroșni români, atât în țară, cât și în străinătate, care trăiesc iubirea pentru patria în mod profund și constant, iar această dedicare depășește de multe ori atitudinii unor reprezențanți politici. A sugerat că, dacă parlamentarii doresc să dovedească iubirea lor pentru țară, ar trebui să o demonstreze prin muncă constantă în interesul milionelor de cetățeni, nu printr-un singur gest ceremonial pe an.
A concluzionat că adevăratul patriotism se află în acte cotidiene, nu în ceremonii impuse de lege.