De ce schimbă Le Pen tonul?
În plină criză națională, Marine Le Pen a schimbat tonul. A lăsat de-o parte retorica radicală anti-sistem și s-a poziționat ca o figură protectoare a Franței.
Schimbarea a fost vizibilă la primul ei miting de campanie pentru alegerile prezidențiale din aprilie 2027, ținut duminică în Orléans, la sud de Paris, conform Politico.
Sondajele o arată ca favorită clară pentru funcția de președinte. Într-o țară sufocată de datorii și tulburări sociale, Le Pen a subliniat că, deși cuvintele „ruină”, „declin”, „revolte” și „haos” domină conversația publică, ea crede în forța poporului francez.
Nu caută o revoluție, ci o schimbare reală a puterii care să declanșeze o nouă „Renaștere” națională.
Într-un discurs de peste o oră, Le Pen a reafirmat temele centrale ale programului: restabilirea ordinii publice, întărirea controlului la granițe și expulzarea migranților fără acte de identitate. Deși a evitat atacurile directe la adresa rivalilor, ea a prezentat partidul său, Adunarea Națională, ca singura opțiune capabilă de a oferi cetățenilor un viitor mai luminos și de a inversa cursul țării.
Contextul este marcat de o serie de crize suprapuse. A doua cea mai mare economie din zona euro luptă cu proteste legate de costul ridicat al vieții, blocaje în aprobarea bugetului de stat și o spirală ascendentă a datoriilor și deficitului.
Cât de mare e sprijinul?
Situația a provocat îngrijorare pe piețele financiare: costurile de împrumut ale Franței au depășit pragul de 5% săptămâna trecută, un nivel neatins din 2002.
Un oficial de rang înalt din conducerea Adunării Naționale a explicat că scopul discursului din Orléans a fost de a calma electoratul care ezită.
„Oamenii sunt în mare parte de acord cu ideile noastre, dar sunt speriați de incertitudine”, a precizat oficialul, subliniind că mulți alegători văd încă un vot pentru formațiunea ca fiind un pariu riscant.
Evenimentul a fost o demonstrație clară de forță a bazelor partidului. Peste 8.500 de susținători s-au adunat într-o sală de conferințe din Orléans, mulți dintre ei agită steaguri tricolore și scandând „Marine, președinte!”.
Conform unui sondaj recent realizat de Politico în mijlocul lunii octombrie, dacă voturile ar fi acum, Le Pen ar obține 34% din voturi. Pentru comparație, candidatul de centru-dreapta Edouard Philippe se află la 16%, iar Jean-Luc Mélenchon, reprezentantul extremei stângi, la 15%. Majoritatea sondajelor prezic că Le Pen ar câștiga al doilea tur, în cazul în care niciun candidat nu obține majoritatea absolută în primul tur.
Organizatorii au asigurat măsuri stricte de securitate pentru conferința de două zile din Orléans, cu prezență sporită a poliției și controale corporale la intrare.
În timp ce Le Pen discuta, o altă demonstrație a avut loc în capitală: sâmbătă, mii de protestanți de stânga s-au adunat în centrul Parisului pentru a opune rezistență ascensiunii extremei drepte.
Cât de grav e haosul?
În restul țării, protestele au mobilizat sute de mii de oameni, la o săptămână după ce jafurile și violențele au afectat adunările din întreaga Franță.
Jordan Bardella, președintele Adunării Naționale, a adresat mulțimea înainte de discursul lui Le Pen, declarând că Franța plonjează într-o „violență reală, de necontrolat” dacă statul nu preia controlul. El a subliniat că formațiunea sa pare a fi singura soluție pentru a restaura ordinea și autoritatea statală.
Situația din Franța a fost și mai agravată de incidentul din suburbia Trappes, unde un bărbat a deschis focul la întâmplare asupra trecătorilor vineri. Incidentul a dus la moartea unei persoane și la rănirea a încă cinci, inclusiv o fată de 12 ani.
Președintele Emmanuel Macron a numit incidentul un „atac terorist rasist”.
Liderul Partidului Socialist, Olivier Faure, a acuzat duminică Adunarea Națională că poartă o „responsabilitate grea” pentru atacul, susținând că partidul a creat o atmosferă de „mare înlocuire” și invazie. În răspuns, Adunarea Națională a respins acuzațiile și a contratacat, acuzând extrema stângă că încurajează violența.
Într-un comentariu recent pentru DCNews, ambasadorul Ovidiu Dranga a analizat acest schimbare de linie, descriind-o ca un „viraj interesant” care indică o potențială „melonizare” a discursului de extremă dreaptă. El a remarcat declarațiile recente ale doamnei Le Pen, în care aceasta a considerat de neacceptat ceea ce se întâmplă în Ucraina și a criticat agresivitatea Rusiei, o poziție care se apropie de liniile afirmate constant de prim-ministru din Italia.