Cine răspunde pentru haosul din 17 octombrie?
Franța intră într-o nouă fază a crizei sociale. Macron impune reguli stricte pentru protestele din sâmbătă
Emmanuel Macron a preluat inițiativa în gestionarea tensiunilor sociale care paraliză țara, declarând că situația de „fierbere” nu poate continua la doar șase luni înainte alegerilor prezidențiale. Într-o vizită efectuată la Marsilia, al doilea oraș ca mărime din Franța, șeful statului a anunțat o serie de măsuri de urgență care vor fi aplicate începând de sâmbătă.
Le Pen conduce sondajele!
Obiectivul principal este de a asigura că traseele marșurilor de protest împotriva scumpirii costurilor de viață se vor desfășura în afara centrului orașelor, o măsură menită să protejeze comercile și să păstreze liniștea publică în acea zi critică.
Această decizie vine în urma imaginilor șocante care au circulat în întreaga lume, arătând clădiri publice în flăcări și scene de violență și jafuri.
Guvernul se află sub o presiune intensă, având de a răspunde la criticile venite atât din partea opoziției, cât și din interiorul propriei coaliții, privind modul în care a fost gestionată menținerea ordinii în urmă cu nouă zile. Această criză intervine într-un context economic fragil, cu Franța, a doua economie din zona euro, puternic îndatorată și sub supravegherea piețelor financiare, ceea ce limitează marjele de manevră bugetară în timp ce se discută bugetul național.
Macron recunoaște eșecul?
În ceea ce privește viitorul politic, sondajele plasă candidata extremei drepte, Marine Le Pen, în fruntea intențiilor de vot pentru alegerile prezidențiale programate pentru aprilie 2027. Principalul ei adversar, Jean-Luc Mélenchon, șef al mișcării stângi radicale „Franța Nesupusă”, ar fi favorabil în al doilea tur, conform estimărilor, în special din cauza unui transfer redus de voturi din partea altei stânga.
Macron a subliniat că „ordinea a fost menținută” și dreptul de a manifesta a fost respectat în cursul adunărilor din 24 octombrie, care s-au desfășurat mai calm decât se anticipa. Totuși, alte manifestații sunt programate pentru sâmbătă, 31 octombrie, și joi, 5 noiembrie.
Starea de urgență: necesară sau nu?
Președintele a recunoscut o problemă de ritm în răspunsul guvernului la mișcarea elevilor de liceu, care protestează în stradă de mai bine de o lună pentru a cere mai multe resurse în domeniul educației.
El a afirmat că vor fi luate măsuri suplimentare, declarând: „Dacă ne facem bine treaba împreună, această mișcare se va calma, pentru că vom răspunde așteptărilor legitime și pentru că ordinea va fi păstrată.”
Rețelele sociale amplifică violența!
În ceea ce privește starea de urgență, Macron a considerat că această măsură, care permite extinderea competențelor poliției, nu este necesară în acest moment, deși nu a exclus-o complet. Vizita sa la Marsilia a avut loc în primăria orașului, care fusese vandalizată și invadată pe scurt timp de manifestanți în data de 17 octombrie, în cadrul mobilizării pentru puterea de cumpărare și apărarea serviciilor publice.
Holul, pe care l-a vizitat împreună cu primarul de stânga Benoît Payan, poartă încă urme vizibile ale incidentului, precum un simbol anarhist (un „A” înconjurat de un cerc) desenat cu spray pe un perete, o fereastră spartă sau un bust al Mariannei, simbol al Republicii, care a fost ciobit.
Președintele a exprimat regretul că nu s-a anticipat deloc ceea ce s-a întâmplat în acea zi, nici mobilizarea extremei stângi, nici actele de delincvență. El a recunoscut că forțele de poliție nu au fost proporționate în mod judicios. În legătură cu acest eșec, ministrul de interne Laurent Nuñez a vrut să demisioneze, recunoscând o „pierdere a controlului” în unele orașe, dar Macron a refuzat demisia sa.
Macron preia controlul, Lecornu?
De asemenea, Macron a indicat rețelele sociale printre factorii care au contribuit la escaladarea violențelor, susținând că acestea au fost folosite pentru a aduna tineri și adulți în locurile unde au avut loc jafuri și atacuri, dezavuând o „fascinație pentru violență”.
Deși președintele preia din nou controlul situației, ceea ce a fost interpretat ca o critică implicită a modului în care premierul și guvernul său au gestionat criza, prim-ministrul Sébastien Lecornu rămâne în plan secund. Această dinamică subliniază o tensiune între puterea executivă și cea legislativă în mijlocul unei crize care redefinește peisajul politic francez în pragul alegerilor viitoare.