Pentru cine e plafonul de 30%?
Decretul italian privind limitarea numărului de elevi străini a ajuns în vizorul UE.
Comisia Europeană a declarat că monitorizează măsura prin care guvernul italian a stabilit o limită de 30% a procentului de elevi de origine străină cu dificultăți serioase de învățare a limbii italiene în sălile de clasă, transmite marți agenția italiană de presă ANSA, citată de Agerpres.
Tratatele UE interzic orice formă de discriminare bazată pe naționalitate, fie ea directă sau indirectă, a afirmat vicepreședinta pentru drepturi sociale a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, răspunzând unei întrebări despre decret adresate în Parlamentul European de către Partidul Democrat (PD) italian, de opoziție. Comisia monitorizează îndeaproape evoluțiile legislative.
Discriminarea bazată pe naționalitate este permisă, conform legislației UE, doar în cazul în care se aplică o derogare prevăzută în tratate, de exemplu, din motive de ordine publică, siguranță publică ori sănătate publică, a arătat vicepreședinta CE.
Ce se întâmplă dacă UE acționează?
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a declarat că plafonul respectiv este una dintre „măsurile de bun-simț” incluse în decret, care „nu divizează, ci favorizează integrarea reală, prevenind formarea de” clase ghetou „și asigurând șanse egale pentru toți elevii”.
Măsura se înscrie într-o tendință mai largă a guvernelor europene de a gestiona presiunea migratorie prin instrumente administrative. În Italia, unde școlile din zonele urbane dense, precum Milano sau Roma, înregistrează adesea o concentrare ridicată a elevilor cu fundal migratoriu, autoritățile susțin că echilibrul lingvistic este esențial pentru calitatea educației.
Criticii, însă, subliniază riscul ca această limitare să afecteze disproporționat comunitățile romă sau din Africa de Nord, ceea ce ar putea declanșa o procedură formală de încălcare a drepturilor UE.
Dacă Comisia Europeană va deschide o procedură de încălcare, Italia va avea la dispoziție șase luni pentru a corecta situația, altfel riscul unei condamnări la Curtea de Justiție a UE devine real. Această dispută subliniază tensiunea permanentă între suveranitatea statelor membre în domeniul educației și principiul nediscriminării. Pentru elevii afectați, decizia ar putea însemna reîncadrarea în alte școli sau clase, cu impact direct asupra procesului de integrare socială și academică.