Fierbere în stradă sau declinul autorității?
Franța traversează un moment de cotitură.
Sâmbătă, 24 octombrie, zeci de mii de cetățeni au ieșit în stradă la Paris și în alte orașe mari, revoltați de explozia costului vieții și de subfinanțarea educației.
Această mobilizare masivă pune o presiune imensă pe umerii președintelui Emmanuel Macron, aflat într-un moment critic al mandatului său, cu alegerile prezidențiale la orizont.
În orașe precum Lyon și Clermont-Ferrand, protestele au degenerat rapid. Deși demonstrațiile fuseseră interzise, forțele de ordine au intervenit în forță, folosind gaze lacrimogene și grenade paralizante pentru a bloca accesul manifestanților către centrele orașelor.
La Toulouse, autoritățile au raportat o prezență de 26.500 de persoane, un semn clar că nemulțumirea a depășit granițele capitalei.
Jocul politic devine tot mai tensionat. Partidul de extremă dreapta, Rassemblement National, speculează momentul, acuzând guvernul de incompetență și îndemnând cetățenii să transforme frustrarea în voturi.
Cine profită de furia francezilor?
La Paris, autoritățile au încercat să izoleze protestul la marginea sud-estică a orașului, departe de zonele emblematice. Totuși, observatorii au surprins mii de oameni plecând din zona Porte d’Italie, înarmați cu steaguri, pelerine de ploaie și pancarte lucrate manual, sub coordonarea sindicatelor.
Conform Ministerului de Interne, la ora 13:00, numărul total al protestatarilor la nivel național era de 35.000, o scădere față de cei 60.000 înregistrați săptămâna trecută. Pentru a preveni haosul, statul a mobilizat 70.000 de polițiști, sprijiniți de elicoptere, vehicule blindate și tunuri cu apă.
Mișcarea, pornită luna trecută de la un liceu din sud-estul Parisului, a devenit un fenomen național. Elevii cer condiții mai bune de studiu, în timp ce salariații solicită salarii și pensii decente.
Datele INSEE confirmă presiunea economică: prețurile la energie au sărit cu 21,3% în septembrie, alimentând o inflație generală de 3,1%.
Deși Macron s-a întâlnit vineri cu reprezentanții liceenilor, promițând reforme în sistemul de admitere universitară, aceștia refuză să cedeze până la măsuri concrete.
În comparație cu sâmbăta trecută, când peste jumătate de milion de oameni au protestat și 3.000 de magazine au fost vandalizate, actuala mobilizare arată că tensiunea rămâne la cote alarmante în societatea franceză.