Disciplina bugetară e doar o narațiune?
Gheorghe Ialomițianu, care a ocupat recent funcția de ministru al Finanțelor, a lansat o critică fermă la adresa administrației conduse de Ilie Bolojan.
Conform perspectivei fostului șef al sectorului fiscal, scăderea deficitului bugetar anunțată de Executiv nu reflectă realitatea, ci este un rezultat obținut prin amânarea plăților către companiile private și instituțiile publice.
Ialomițianu susține că situația financiară este mai complexă și mai îngrijorătoare decât sugerează simplele statistici ale facturilor neachitate. El explică faptul că anumite lucrări finalizate nu au fost nici măcar facturate, conform unor directive trimise autorităților locale. Această practică, avertizează el, lovește puternic economia națională.
Din acest motiv, solicită ministrului actual, Alexandru Nazare, să divulge public suma totală a datoriei statului.
Interviul a avut loc vineri seara, în cadrul emisiunii conduse de Ioana Constantin de la B1 TV. Acolo, Gheorghe Ialomițianu a analizat modul în care a fost administrată execuția bugetară sub guvernarea Bolojan.
El a punctat că multe instituții din sectorul public s-au trezit fără fonduri necesare pentru ultimul trimestru al anului, în timp ce firmele care au prestat servicii pentru stat au rămas neplatite.
Jurnaliștii l-au întrebat dacă rectificarea bugetară pregătită de Guvernul condus de Luca Niculescu reușește să remedieze aceste probleme acumulate și care este deficitul real la finalul exercițiului financiar.
Totuși, este evident că există un număr foarte mare de facturi restante.
Cea mai severă acuzație formulată de Ialomițianu vizează existența unor lucrări realizate de companii private pentru care documentele de plată nu au fost înregistrate la nivelul autorităților publice. Potrivirilor sale, problema nu stă doar în întârzierile la achitarea facturilor deja emise, ci și în obligațiile financiare invizibile în evidențele oficiale de execuție bugetară.
Există numeroase facturi destinate antreprenorilor care au efectuat lucrări la diverse instituții.
Impactul asupra lanțului economic e devastator!
Se observă că multe firme intră în insolvență pentru că nu și-au recuperat sumele. Dar situația este mai gravă acolo unde nu s-a procedat la facturare. Această parte nu este inclusă în calculul deficitului actual.
Motivul este că Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării Regionale au cerut autorităților locale să nu emită sau să nu primească facturi, a explicat fostul ministru.
Ialomițianu a subliniat impactul acestei situații asupra întregului lanț economic și fiscal. Companiile care au terminat lucrările nu pot recupera investițiile, deși au suportat deja costurile materiale și de manoperă. „Este clar că aceste firme se află într-o zonă de evaziune fiscală, dar consecința cea mai gravă este incapacitatea lor de a încasa contravaloarea serviciilor prestate”, a menționat el.
Fostul ministru a contestat narativa despre disciplina bugetară și reducerea deficitului. El consideră că neplata datoriilor asumate de stat nu constituie o metodă validă de redresare a finanțelor publice.
Ialomițianu a amintit că Guvernul Bolojan a justificat imposibilitatea unei rectificări bugetare invocând limitele juridice specifice perioadei de interimat. Însă, argumentul său este că existau și alte mecanisme, cum ar fi utilizarea Fondului de rezervă, pentru a gestiona urgențele financiare.
Sigur, Guvernul Bolojan a spus că nu a putut face rectificare pentru că nu avea dreptul să emită ordonanțe, dar putea utiliza Fondul de rezervă.
Sunt multe facturi ale antreprenorilor neplătite, iar multe instituții nu pot funcționa până la finalul anului din cauza lipsei banilor chiar pentru salarii, a afirmat Ialomițianu.
El a adăugat că nu are o imagine clară asupra resurselor pe care noul Executiv le poate mobiliza prin rectificarea bugetară. „Nu știu suma exactă disponibilă pentru rectificare, nu știu dacă acești bani sunt suficienți pentru a acoperi decalajele, dar trebuie să înțelegem că impactul asupra economiei este major”, a concluzionat fostul ministru al Finanțelor.
În plus, Ialomițianu a recomandat Guvernului Niculescu să adopte o poziție mai fermă față de primăriile care au respins reformele. El a abordat dilema autorităților locale care se confruntă cu lipsa fondurilor pentru plata personalului. În viziunea sa, sprijinul financiar acordat de la nivel central ar trebui să fie condiționat de implementarea reformelor administrative și de reducerea cheltuielilor curente. Aici ar trebui ca Guvernul Niculescu să fie mai exigent cu autoritățile locale.
Dacă există instituții care nu au bani pentru salarii, nu ar trebui să li se acorde sprijin automat, deoarece trebuiau să aplice reformele încă din timpul guvernelor Ciucă-Ciolacu și chiar Bolojan, a susținut Gheorghe Ialomițianu.