De ce nu mai funcționează Europa?
Cetățenii din Franța, Spania, Italia și Belgia au ieșit în stradă. Nemulțumirea e palpabilă.
Aceste demonstrații semnală o criză profundă, subliniază analistul de politică externă Alexandru Lăzescu. În spatele furiei se ascunde o problemă mai mare: scăderea standardului de viață și percepția unei corupții la nivel înalt în statele occidentale.
Frustrarea e strâns legată de politicile din Bruxelles și Strasbourg.
Protestele au izbucnit din cauza unor decizii nefaste, precum Green Deal-ul și excesul de reglementări, într-un cadru birocratic greoi. Discursul oficial e altul, dar realitatea arată că mediul de afaceri european a devenit necompetitiv. Europa a avut un avantaj bazat pe know-how, pe care acum nu-l mai deține.
Mutarea producției către China, Vietnam sau Malaezia a generat o problemă critică pe plan geoeconomic și geopolitic.
Presa a făcut gălăgie când președintele Audi a anunțat mutarea unor activități în Statele Unite și închiderea a patru fabrici din Germania — aproximativ 100.000 de șomeri.
Toți au reacționat violent. De ce pleacă Audi în SUA? Pentru că energia e de trei-patru ori mai ieftină acolo decât în Germania.
Companiile răspund la realități concrete. Dacă condițiile din Germania erau bune, nu ar fi plecat.
În SUA, mediul de afaceri e mai prietenos, costurile energiei mai mici și reglementările mai puține. Fiecare încearcă să depășească dificultățile din Europa, a explicat Lăzescu pentru Ziare. com.
Bugetele naționale traversează o criză severă. Europa Occidentală nu e pregătită să concureze cu puterile globale. Din motive electorale, politicienii au mărit cheltuielile sociale. Au câștigat votanții, dar aceste beneficii s-au finanțat prin împrumuturi, la fel ca la noi. În Franța, datoria externă totală a depășit 3,6 trilioane. Costurile datoriei au crescut din cauza inflației.
Cine e în spatele protestelor?
Franța cheltuie mai mult pe dobânzi decât pe întregul buget al apărării. Demografia s-a schimbat. Sporul natural e în jur de 1,3-1,4 în medie, cu diferențe între țări.
Nivelul e foarte scăzut. Statul de binestare, care a asigurat liniștea și stabilitatea politică în Europa de Vest, se prăbușește din toate părțile. Franța alocă peste 5% din PIB pentru educație.
Sumă considerabilă. Totuși, cetățenii rămân nemulțumiți.
Credem că ne aflăm într-o criză profundă, suprapusă pe o confruntare geopolitică de anvergură, cu Rusia, China, Iranul și Coreea de Nord, plus alte țări care joacă un rol de mijloc, precum India și Turcia — ultima care acționează extrem de ambiguu din punct de vedere geopolitic. E o lume extrem de complexă, iar Occidentul pare nepregătit. E greu de spus dacă se va găsi o soluție, a detaliat analistul.
În contextul eșecurilor consecutive ale puterii politice europene, mișcările de protest, atât de stânga cât și de dreapta, adună tot mai mulți susținători.
Rebeliunile în Europa apar pe fundalul unei crize generale.
Vorbim despre Franța, Italia, Belgia, Portugalia. În primul rând, Franța e țara cu cele mai violente demonstrații. Există un efect de mimetism în răspândirea acestor proteste, dar sunt implicate și mișcări transnaționale.
O parte importantă e reprezentată de ANTIFA, grupări de extremă stânga radicalizate, dar și de mișcări islamice. Pe o parte, impactul imigrației; pe alta, ANTIFA; și influența lui Melenchon, cu formațiunea sa La France Insoumise, reprezentant al stângii radicale. Pe de altă parte, în societate există nemulțumire și din partea drepte politice.
Pe plan socio-cultural avem Marine Le Pen, de dreapta, dar pe plan economic, mai degrabă de stânga, a adăugat Lăzescu.