România și Lituania conduc în creșterea prețurilor la inputuri agricole!
București, 10 septembrie 2026, 18:11 — România și Lituania conduc clasamentul Uniunii Europene privind creșterea prețurilor la inputuri agricole în al doilea trimestru al anului 2026, conform datelor publicate de Eurostat. Lituania a înregistrat cea mai mare creștere: plus 16,4% față de aceeași perioadă din 2025. România a urmat imediat lângă ea, cu un avans de 11,7%, poziționându-se pe al doilea loc. Al treilea loc a fost ocupat de Letonia, cu 9,7%.
Acești trei state au fost singurii care au depășit pragul de 9%, reflectând presiuni semnificative pe sectorul agricol din estul Uniunii.
În contraste, Ungaria și Portugalia au înregistrat cele mai lente variații, cu creșteri de doar 1,2% în fiecare stat. Malta a urmat cu 1,5%, rămânând aproape de minimul regional.
Această diferență marcata evidențiază o distribuție neegală a presiunilor inflacioniste, influențată de factori locali: dependența la importuri, politica energetică sau structura pieței de inputuri.
La nivelul UE, prețul mediu al inputurilor agricole — care include energie, lubrifianti, îngrășăminte, amendamente pentru sol și furaje — a crescut cu 4,7% în al doilea trimestru al anului 2026, comparativ cu anul anterior. Această evoluție a urmat o perioadă de relativă stabilitate în 2025 și primul trimestru al anului 2026, sugerând o reacţie întârziată a pieței la schimbările globale în furnizori și costurile de producție.
Analizând compoziția indicelui, Eurostat a evidențiat creșteri semnificative în categoriile specifice. Prețul mediu al energiei și lubrifianților a sursărit cu 22%, marcând cea mai mare creștere din toate componentele. Această augmentare reflectă impactul prețurilor internaționale ale combustibililor fossili și a energiei electrice, amplificat de fluctuările pe piețele de energie și de politica climatică a UE.
În paralel, îngrășămintele și amendamentele pentru sol au înregistrat un avans de 13,4% în aceeași perioadă, demonstrând o presiune continuă pe sectorul chimicol agricultural, probabil determinată de costurile crescute ale materiei prime, transportului și regulilor medioambientale mai stricte. Furajele, deși nu sunt explicit menționate în procente aici, sunt incluse în categoria largă de inputuri și au contribuit la media generală de 4,7%.
Pe lângă creșterea costurilor de producție, Eurostat a raportat și o scădere a prețului mediu al producției agricole la nivelul UE, care a diminuat cu 5,8% în al doilea trimestru al anului 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Această reducere reprezintă a treia scădere trimestrială consecutivă, indicând o tendință de declin prolongat a veniturilor brute pentru producătorii agricoli din Uniune.
România și Lituania au condus creșterea prețurilor la inputuri agricole!
Această evoluție a fost observată într-un număr semnificativ de state membre. În total, 20 de ţări din UE au înregistrat scăderi anuale ale prețului mediu al producției agricole.
Cele mai pronunțate diminuări au fost înregistrate în Danemarca, unde prețul a scăzut cu 17,2%, urmată de Irlanda cu 16,2%. Letonia și Estonia au avut ambele o scădere identică de 14,5%, iar Luxemburg și Lituania au raportat fiecare o reducere de 14,2%.
Pe de altă parte, unele state au contrari tendinței generale și au înregistrat creșteri notables.
Croația și Malta au raportat fiecare o creștere de 3,9% la prețul mediu al producției agricole, iar Cipru a urmat cu un plus de 3,5%. Aceste excepții sugerează diferențe în structura producției, poziționarea pe piețele internaționale sau efectele subvențiilor nationale care pot compensa presiunile de piață.
Referitor la principalele categorii de produse agricole, Eurostat a evidențiat două diminuări marcate.
Prețul mediu al laptei a scăzut la nivelul UE cu 16,6% între al doilea trimestru al anului 2025 și același perioadă din 2026, reprezentând una dintre cele mai pronunțate scăderi din sector.
Această tendință reflectă possibila supărare a producției față de consum, precum și presiunile pe piețele de export sau schimbările în preferințele consumatorilor.
În ceea ce privește cerealele, scăderea a fost mai moderată dar totuși semnificativă, cu un minus de 5,6% în prețul mediu la nivelul Uniunii.
Această reducere poate fi legată de recolte abundente în zonele tradiționale de producție, de condiții meteorologice favorable sau de poziții de stocare ridicate la finalul perioadei de analiză.