De ce România rămâne ultima în UE la tineri cu diplomă?
România încheie clasamentul Uniunii Europene la capitolul tineri cu diplomă universitară, potrivit celor mai recente date Eurostat publicate pe 3 septembrie.
În 2025, doar 23% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani au absolvit o facultate, acesta fiind cel mai scăzut nivel din întreg blocul comunitar.
Această cifră nu este doar o statistică rece, ci confirmă o stagnare alarmantă a sistemului nostru de învățământ. Deși au trecut două decenii de la referința din 2005, România nu a reușit nici măcar să atingă media europeană de atunci. În urmă cu 20 de ani, eram la același nivel cu țări precum Cehia, Slovacia, Malta sau Italia, însă, de atunci, ritmul nostru de dezvoltare a rămas mult în urma partenerilor europeni.
Analiza datelor istorice arată o prăpastie tot mai mare. În 2005, media UE pentru tinerii cu studii superioare era de 27,2%. Până în 2025, România a urcat cu doar 9,5 puncte procentuale, ajungând la 23%. Este al doilea cel mai slab avans din Europa, depășind doar Finlanda, care a înregistrat o creștere de 0,7 puncte. În contrast, Estonia a reușit un salt spectaculos de 11,2 puncte.
De ce România rămâne în coada UE la educație?
Media europeană a explodat, atingând 44,8% în 2025, o creștere de 17,6% față de acum două decenii. Suntem tot mai aproape de ținta de 45% stabilită de Bruxelles pentru 2030. Mai mult, dacă am scoate rezultatele României din calculul mediei UE, blocul comunitar ar fi depășit deja acest prag încă de anul trecut.
State precum Luxemburg și Irlanda au făcut progrese uriașe, cu creșteri de peste 25 de puncte procentuale. Însă cea mai impresionantă transformare vine din Malta: un fost „codaș” care a avansat cu aproape 30 de puncte, ajungând la 47,7%. Pentru comparație, Cehia a ajuns la 36%, Slovacia la 36,3%, iar Italia la 31,1%, toate înregistrând progrese mult mai solide decât România.
Indicatorul privind ponderea absolvenților de licență rămâne un barometru esențial pentru calitatea educației, alături de competențele digitale, rata abandonului școlar și accesul adulților la formare continuă.