UE vizează 20% din PIB pentru industrie!
Uniunea Europeană pregătește o nouă strategie numită „Made in Europe”, destinată să crească contribuția industriei prelucrătoare la 20% din PIB-ul comunității până în anul 2035.
Această inițiative are ca scop principal întărirea suveranității economice prin sprijinirea producției locale în sectoare cheie, reducerea dependenței față de furnizorii străini și combaterea concurenței considerate neechitate, mai ales provenind din state precum China.
Conform datelor oficiale, în 2024 industria prelucrătoare a reprezentat 14,3% din PIB-ul UE, iar obiectivul este de a creștere această pondere cu aproape 4 puncte procentuale în următorii un șase ani.
Pentru a atinge acest scop, Bruxelles pregătește un pachet legislativ cunoscut sub numele de Actul privind accelerarea industrială (Industrial Accelerator Act – IAA). Acesta introduce o serie de mecanisme destinate să favorsze produsele fabricate pe teritoriul Uniunii, inclusiv prin modificarea criteriilor de eligibilitate pentru subvenții europene și achiziții publice.
Astfel, pentru a beneficia de sprijin financiar, firmele vor trebui să îndeplinească anumite standarde, printre care să producă în statele membre și să respecte limite stricte de emisiuni de carbon, mai ales în domenii intensiv energetice precum producția de oțel, ciment, aluminiu, autoturisme și tehnologii cu emisii zero.
Regulile propuse prevedeu introducerea unui标签 „Made in EU” care să fie atașat produselor care îndeplinește criteriile stabilite. Aceste standarde nu se referă doar la locul de producție, ci și la impactul medioreticul, privilegiând cele cu pedepsă de carbon redus. Inițial, beneficiarii acestui statut ar fi limitați exclusiv la companiile din cele 27 de state membre ale Uniunii. Totuși, Comisia Europeană lăsa ușa deschisă pentru o extindere viitoare a listei către alte state, în anumite condiții negociate, aspect care a generat semnificative îngrijorări în Marea Britanie.
Reprezentanții industriei britanice au exprimat preocupări serioase privind riscul de excluziune din cadrul acestui nou sistem. Temerile se bazează pe posibilitatea ca firmele din Regatul Unit să nu mai poată accesa beneficierele oferite de Uniunea Europeană, inclusiv subvenții, facilități fiscale sau participare la contracte de achiziții publice, dacă produsele lor nu vor fi considerate „Made in Europe”.
Rolls-Royce SMR, simbol al ambiției britanice în nucleu!
În special, sectorul auto este vulnerabil, având în vedere că comerțul de autoturisme între UE și Marea Britanie ajunge la aproximativ 80 de miliarde de euro pe an, conform estimărilor Society of Motor Manufacturers and Traders.
Mari producători precum Nissan au avertizat că uzina lor din Sunderland ar putea fi închisă dacă Regatul Unit nu va fi inclus în mecanismul de eligibilitate.
Îngrijorările nu se limitează doar la industria automobilistică. Reprezentanții sectorului energetic și chimic din Marea Britanie au semnalat temeri similare. Comerțul cu produse chimice între Regatul Unit și Uniunea Europeană depășește și el 80 de miliarde de lire sterline anual, iar companiile britanice sunt profund integrate în lanțurile de aprovizionare europene, în special în domenii precum producția de piese pentru autoturisme, sănătate și apărare.
De asemenea, firme britanice precum Rolls-Royce SMR, active în dezvoltarea reactoarelor nucleare modulare mici, speră să participe la proiecte europene în domeniul energiei nucleare și hidrogenului verde, dar teme că noile reguli le vor bloca accesul dacă nu vor fi recunoscute ca eligibile.
Guvernul britanic a subliniat că includerea Regatului Unit în cadrul acestei politici nu ar constituy un avantaj preferential, dat fiind volumul și intensitatea relațiilor comerciale post-Brexit între cele două piețe. Totuși, negocierele privind forma finală a legislației sunt încă în curs, iar nici o variantă definitivă nu a fost aprobată de către Parlamentul European sau Consiliul UE.
Comisia Europeană a declarat că obiectivul măsurilor este de a consolidare baza industrială a Uniunii, de a crește autonomia strategică și de a asigura furnizarea de bunuri esențiale, fără să se renunțe la principiile comerțului deschis cu partenerii internaționali.
Până când nu va fi stabilită o soluție mutually acceptabilă, rischiul de fragmentare a lanțurilor de aprovizionare și de pierdere de competitivitate pentru firmele din periferia UE va rāmane o preocupare legitimă pentru mulți actorii economici.