Economie

România riscă să piardă 3,4 miliarde de euro din PNRR din cauza nerespectării jaloanelor

România riscă să piardă 3,4 miliarde de euro din PNRR din cauza nerespectării jaloanelor

Cererea 5: 2,08 mld. EUR, cererea 6: 4,35 mld. EUR!

Ministrul Fondurilor Europene anunță că Comisia Europeană va suspenda 3,4 miliarde EUR din RNP pentru încălcarea normelor și atacă conducerea super-agentiei AMEPIP.

Alexandru-Mihai Ghigiu nu a precizat în mod explicit care reformă eșuată ar duce la suspendarea banilor, dar este bine cunoscut că una dintre acestea este Legea privind salariile bugetare, la care PSD s-a opus în ultimele luni înainte de expirarea PNRR.

Cred că cei dintre voi care ne urmăresc trebuie să știe ce situație este acum cu absorbția de fonduri din Programul Național de Recuperare și ajutor.

Cred că ar trebui să începem cu câteva cifre. România, după cele trei renegociații, a rămas la 20,1 miliarde EUR acordate de RNP.

Până în prezent, România a atras 13,27 miliarde EUR, ceea ce înseamnă că aproximativ 6,4 miliarde EUR ar trebui să fie atragate prin ultimele două cereri, a cincea și a șasea cereri de rambursare.

Din păcate, situația actuală nu este prea optimistă. Noi estimăm, și insistăm pe acest cuvânt, că, conform analizei Comisiei, România va primi probabil, în prima fază, aproximativ 3 miliarde de euro. Deci, din cele 6,4 miliarde de euro de granturi și împrumuturi, din estimările noastre interne și din discuțiile pe care le-am avut cu colegii noștri de la Comisia Europeană, estimăm că vom colecta 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că 3,4 miliarde de euro vor merge într-o zonă de suspendare, așa să spunem, a spus Ghigiu într-o conferință de presă.

Potrivit lui, cererea 5 este de 2,08 miliarde de euro, iar cererea 6 de 4,35 miliarde de euro, cu ultima înregistrată cele mai multe probleme. Pentru cererea 5, avem șase probleme de 75. și apoi avem cererea 6, una dintre cele mai mari cereri pe care România le-a prezentat, în primul rând pentru că multe reforme, obiective, articulații au fost amânate până la sfârșitul PNRR.

Practic, am ajuns la un punct în care avem 104 de stânguri și obiective în această cerere 6 și 32 dintre ele sunt în pericol de a primi sancțiuni sau unele dintre ele - știți cei din spațiul public - riscul de a nu primi nici o sumă legată de această cerere, a explicat ministrul.

Cea mai mare muncă ne așteaptă în a doua categorie!

El a asigurat că atât personalul MIPE, cât și alți ministere lucrează în strâns cu partea tehnică a Comisiei Europene pentru a furniza toate documentele necesare pentru clarificare.

Ghigiu a explicat că există trei situații. Prima categorie este cea în care România nu a realizat reformele, obiectivele sau obiectivele stabilite anterior în GNRP.

A doua categorie se referă la situația în care România a realizat aceste activități, a finalizat investițiile, dar nu există documente justificative care să demonstreze că obiectivele stabilite înaintea Comisiei Europene au fost îndeplinite.

Vă pot da un exemplu aici: la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice avem situații în care documentele de raportare lipsesc, de exemplu, de construcții de surse de încălzire, atunci când ne referim la proiecte de eficiență energetică.

În altele, rapoartele sunt produse diferit de ceea ce se aștepta Comisia Europeană.

În practică, în această a doua categorie vom avea cea mai mare muncă de făcut în perioada următoare, deoarece în aceste luni de provocări va trebui să convingem Comisia Europeană că aceste investiții au fost realizate, dar din cauza acestor 5-6 luni pierdute, nu am putut avea la dispoziție toate documentele care să ne convingă că ne-am îndeplinit angajamentele și obiectivele. A treia categorie include investițiile care prezintă „probleme de calitate a datelor”.

Avem situații, de exemplu, la AMEPIP, agenția care administrează întreprinderile publice, în care avem, pe de o parte, o contradicție între datele transmise de agenție Comisiei Europene în diferite momente, avem criterii interne AMEPIP care sunt într-un fel sau altul în afara cadrului stabilit la începutul obiectivelor și obiectivelor, și avem, de asemenea, la AMEPIP, situații în care indicatorii pe care agenția i-a comunicat Comisiei Europene sunt diferiți în documente decât ceea ce a presupus agenția.

Vă voi da un exemplu: în cadrul consiliilor de administrație ale companiilor care aparțin autorităților publice locale, vedem situații în care agenția a luat un procent, dar raportarea este diferită. Co.

Comentarii (0)