Este costul energiei principalul motor al migrației economice?
Retragerea capitalurilor externe din piața românească devine o tendință îngrijorătoare, iar capacitatea economiei locale de a menține ritmul cu alte state europene este tot mai pusă la îndoială. Conform datelor recente, România a suferit o scădere semnificativă în ierarhia globală a mediilor favorabile dezvoltării corporative.
Mai precis, în decursul unui singur an, țara noastră a coborât cu 12 poziții într-un clasament internațional elaborat de Institutul Elvețian de Administrare a Afacerilor (IMD), care evaluează 70 de economii din întreaga lume.
Dacă în anul 2025 România se situa pe locul 49, în prezent poziția s-a deteriorat la rangul 61, indicând o slăbire a condițiilor necesare pentru extinderea afacerilor și pentru sustenabilitatea creșterii economice.
Această eroziune a atractivității investitoriale se manifestă clar în sectoarele cheie, precum industria automotive, care rămâne unul dintre principalii piloni ai PIB-ului național. Mihai Bordeanu, un reprezentant de seamă al industriei auto, a subliniat faptul că România a ratat două oportunități majore, comparând situația cu „două meciuri pierdute”.
Deși compania Dacia va lansa în sfârșit un model electric, vestea pozitivă constă în fabricarea acestuia pe continentul european, nu în China. Totuși, detaliul care ar trebui să alarmeze este că producția nu va avea loc în România, ci în Slovenia. În plus, un alt vehicul de segment superior va fi asamblat în Turcia.
Aceste decizii ilustrează cum capitalul și tehnologia se redirecționează spre alte destinații, lăsând piața locală în urmă.
Unul dintre motivele fundamentale ale acestei migrații de activitate economică este costul energiei, care a suferit o dublare față de nivelul de acum câțiva ani.
Ondrej Safar, specialist în sectorul energetic, a explicat dinamica regională: prețul curent în România depășește 100 de euro, în timp ce țările concurente din sudul și nordul Europei, precum Spania sau Scandinavia, se situează la cote de 50-60 de euro.
El a argumentat că, pentru a rivaliza la egalitate, România trebuie să dezvolte o strategie coerentă și un plan concret de investiții.
Potrivitul său, potențialul României este echivalent cu cel al Spaniei, având resurse regenerabile ample și acces la gazele din Marea Neagră, dar absența unei planificări strategice împiedică valorificarea acestui avantaj competitiv.
Alături de factura la energie, deficitul de forță de muncă calificată și birocrația excesivă constituie obstacole majore semnalate de mediul de afaceri. Multe companii au fost constrânse să efectueze restructurări de personal, iar în anumite domenii, precum agricultura modernă, se simte acut lipsa tinerilor cu o pregătire adecvată.
Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, a relatat o experiență recentă: din cei 16 studenți care s-au prezentat la interviu în fața fermei sale, 9 nu cunoșteau conceptul de bază al fotosintezei.
Cum afectează Concordia, reprezentând o treime din economia României, această migrație?
Acest exemplu ilustrează discrepanța dintre cerințele tehnologiei actuale și nivelul de educație a candidaților.
Degianski a menționat că, deși salariile și condițiile de muncă sunt atrăgătoare, iar utilajele sunt dotate cu inteligență artificială – prima din Europa, capabilă să distingă buruienile pentru a opera pe o mașină cu o valoare cuprinsă între 700.000 și 800.000 de euro –, pregătirea serioasă a operatorilor lipsește, ceea ce compromite eficiența.
Perspectiva optimistă se leagă de noul cadru financiar european.
Paul Aparaschivei, directorul executiv al organizației patronale Concordia, a estimat că România are la dispoziție 60 de miliarde de euro din viitorul buget al Uniunii Europene.
Totuși, el a sugerat că există potențialul de a accesa o sumă mult mai mare, de aproximativ 400 de miliarde de euro, pentru a putea concura la egalitate cu marile economii ale continentului, precum Germania sau Franța.
Conditația esențială pentru a realiza acest obiectiv este disponibilitatea unei forțe de muncă competente și bine instruite.
În acest context, organizația Concordia, care reprezintă aproape o treime din economia României, a inițiat un plan strategic ce conține zece propuneri adresate viitorului Guvern, în încercarea de a remedia aceste deficiențe structurale.
Paralel cu aceste analize macroeconomice, piața auto din România se confruntă și cu schimbări în programele de stimulare. Dacia Spring, modelul electric popular, nu va mai fi eligibilă pentru programul „Rabla 2026”, deoarece inițiativa nu include mașinile electrice produse în China, o nuanță importantă pentru consumatorii locali.
Pe lângă aspectele economice, știrile recente din spațiul public evidențiază diverse evenimente sociale și politice. Se discută despre evoluția exporturilor de oi și capre în urma protestului din Piața Victoriei, precum și implicațiile implicării partidelor politice în acest conflict. De asemenea, 47 de persoane au fost conduse la secțiile de poliție pentru audieri, iar Tánczos Barna a comentat implicarea partidelor în proteste. Un incident neobișnuit a avut loc în Galați, unde un bărbat de 87 de ani ar fi încercat să ademenească o fetiță de 10 ani.
În politică, Simion a descris consultările cu Nicușor Dan ca fiind un „încurcă-lume”, iar Guvernul a anunțat menținerea accizei reduse la motorină cu 25% până la sfârșitul lunii.
Protestele fermierilor din Piața Victoriei au fost marcate de incidente, violențe și utilizarea gazelor lacrimogene.
Statul încearcă să convingă românii să își petreacă vacanțele în țară, în timp ce sute de medicamente lipsesc din farmacii, iar Ministerul pregătind schimbări. Carburanții continuă să înregistreze creșteri de preț, subliniind presiunea inflaționistă asupra bugetelor casnice.