George Tuță a detaliat strategia de investiții?
Primăria Sectorului 1 lansează amenajarea Lacului Grivița cu o investiție de aproape un miliard de lei
În inima nordului Capitalei, unde râul Colentina îmbrățișează o salbă de ape liniștite, se desfășoară o transformare urbană de mare anvergură.
Primăria Sectorului 1 a decis să pună în valoare Lacul Grivița, marcând începutul unei serii de proiecte care vor cuprinde și lacurile Băneasa și Străulești.
Valoarea totală estimată a acestor trei investiții se apropie de marca unui miliard de lei, o sumă considerabilă care reflectă ambiția de a redimensiona spațiile verzi ale orașului.
Această inițiativă nu este izolată; ea se încadrează într-o viziune mai largă a dezvoltării durabile a zonei, unde apa și natura devin elemente structurante ale peisajului urban.
Contextul discuțiilor a fost creat de expoziția „Vederi din natură”, care a găzduit o dezbatere publică joi, 5 noiembrie, la Galeria BAF din Piața Amzei. La această întâlnire au fost prezenți primarul Sectorului 1, George Tuță, alături de o serie de specialiști: arhitectele Laura Cristea și Esenghiul Abdul, arhitectul Emil Ivănescu, președintele OAR București, Sergiu Petrea, și directorul Asociației Parcul Natural București, Dan Bărbulescu.
Deși primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, fusese invitat, acesta nu a fost prezent la dezbatere.
Absența sa a lăsat un gol în discuțiile referitoare la proiectul „Ape Vii”, care se află încă în faza de studiu de fezabilitate, aproape doi ani după ce a fost selectat printr-un concurs internațional de soluții, organizat în timpul mandatului Radu Mihaiu.
George Tuță a detaliat strategia de etapizare a investițiilor. Proiectul „Promenada verde”, care acoperă cele trei lacuri, se bazează pe un studiu de fezabilitate elaborat în 2022. Conform explicațiilor primarului, documentația a traversat o lungă perioadă de avizare înainte de a fi aprobată. El a subliniat că nu dispune de întreaga sumă de un miliard de lei deodată, motiv pentru care s-a optat pentru o abordare graduală. Începerea simultană a lucrărilor pe toate cele trei locații ar fi riscat să prelungișcă șantierele și să modifice costurile finale. Prin urmare, administrația a ales să se concentreze exclusiv pe Lacul Grivița, pentru care sunt asigurate resursele necesare.
Procedura de licitație a fost reluată după ce participanții au solicitat modificări ale cerințelor tehnice. Tuță a exprimat speranța că câștigătorii licitației vor fi desemnați odată cu aprobarea noului buget, fără a fixa încă o dată precisă pentru startul lucrărilor.
Primarul a recunoscut limitele temei inițiale, stabilite înainte de mandatul său actual.
Tema originală prevedea realizarea unei promenade, a traseelor pentru biciclete și alergare, precum și a acceselor către maluri. El a remarcat că această temă nu trecuse printr-o consultare publică, în contrast cu procedura de concurs de soluții aplicată în Sectorul 2. În plus, Tuță a anunțat că primăria caută modalități de a conecta promenadele cu alte spații din împrejurimea lacurilor, inclusiv prin parteneriate cu operatori privați.
O dintre dificultățile identificate este împărțirea responsabilităților între cele diverse instituții care gestionează apa, malurile și terenurile adiacente, o problemă birocratică care poate încetini progresul.
În ce privește proiectul „Ape Vii” din Sectorul 2, planșele expuse prezintă propuneri pentru crearea de promenade, legături între maluri, platforme de observare și acces direct la apă. Sunt prevăzute și zone naturale, alături de spații pentru recreere, scăldat sau plajă.
Cu toate acestea, aceste propuneri rămân la nivel de proiectare; posibilitatea de a folosi apa pentru îmbăiere depinde de rezolvarea problemelor de calitate a apei și de îndeplinirea tuturor condițiilor necesare pentru autorizarea activităților acvatice.
În timpul dezbaterei a apărut spontan ideea unei abordări integrate pentru întreaga salbă de lacuri: deoarece apa curge dinspre Sectorul 1 spre Sectorul 2, intervențiile din aval sunt strâns legate de calitatea apei care vine din amonte.
Spațiile vor fi întreținute după investiții?
Calitatea apei a fost una dintre cele mai dezbătute subiecte ridicate de public.
Un membru al echipei care realizează studiile de mediu a explicat că se analizează soluții bazate pe natură, printre care insulele plutitoare populate cu plante native.
Acestea pot ajuta la reducerea excesului de nutrienți din apă, dar nu rezolvă singure problema contaminării bacteriene. Analizele efectuate în cadrul proiectului au relevat prezența bacteriilor coliforme, inclusiv în apa subterană prelevată.
Au fost discutate mai multe surse posibile de poluare, precum deversările necontrolate de ape uzate și scurgerile din agricultură, deși o identificare completă a acestor surse nu a fost prezentată.
Specialistul a subliniat că trebuie tratată cauza poluării, nu doar efectele ei. Echipa a menționat posibilitatea unui studiu-pilot în zona Petricani, pentru a urmări relația dintre reducerea nutrienților și încărcătura bacteriană.
Au fost discutate și metalele grele acumulate în sedimente; îndepărtarea acestora din anumite zone a fost prezentată ca o măsură costisitoare care necesită o evaluare detaliată. Nu a fost stabilit încă un termen clar pentru când lacurile vor putea găzdui zone autorizate pentru scăldat.
O altă temă centrală a fost întreținerea spațiilor după finalizarea investițiilor. Arhitectele au explicat că vegetația și habitatele naturale se transformă în timp, iar proiectele necesită monitorizare constantă și intervenții succesive.
Înlocuirea speciilor invazive de arbori de pe malurile Colentinei a fost prezentată ca un exemplu de intervenție care trebuie efectuată în etape, nu prin eliminarea masivă și plantarea simultană a altor specii.
Folosirea vegetației adaptate locului și colectarea apei pluviale au fost discutate ca mijloace de a reduce necesarul de întreținere pe termen lung.
Sergiu Petrea, președintele OAR-București, a explicat avantajele unui concurs de arhitectură, care permite compararea mai multor propuneri și evaluarea lor de către un juriu de specialiști pe baza unor criterii clare. Participanții au apreciat continuitatea investițiilor între mandate, notând că proiectul din Sectorul 2 a fost preluat și continuat de administrația actuală.
Dan Bărbulescu a legat amenajarea lacurilor de eforturile de protejare și conectare a zonelor naturale ale Capitalei, subliniind că natura începe să fie recunoscută ca o componentă esențială a infrastructurii urbane.
Asociația condusă de el a contribuit la obținerea statutului de arii naturale protejate pentru Parcul Natural Văcărești (2016), Pajiștea Petricani (2025) și Valea Saulei (2026), și susține acordarea aceluiași statut și pentru Pădurea Băneasa.
Expoziția „Vederi din natură”, în care a avut loc dezbaterea, este construită în jurul unui leagăn roșu care a fost amplasat pe parcursul anului în șase zone naturale: Pădurea Băneasa, Valea Saulei, Pajiștea Petricani, Stufărișurile din Dobroești-Pantelimon, Lunca Dâmboviței și Parcul Natural Văcărești. Oamenii invitați să se dea în leagăn au împărtășat amintiri, dorințe și experiențe personale, iar aceste înregistrări sunt expuse în galerie. Alături de ele, sunt prezente și propunerile „Ape Vii” și fotografii din proiectul „Contrast. Natura în urban”, realizate de Rangerii Urbani în cadrul atelierelor coordonate de Alex Busuioceanu.
Expoziția este inițiată de Asociația Parcul Natural București, cofinanțată de Administrația Fondului Cultural Național și găzduită de Galeria BAF prin Ordinul Arhitecților din România – Filiala București. Publicul poate vizita expoziția până pe 15 noiembrie, de marți până joi între orele 15:00 și 19:00, și de vineri până duminică între 11:00 și 19:00.
Sâmbătă, 7 noiembrie, de la ora 12:00, este programat un atelier cu artistul grafic Alex Icodin, iar duminică, 15 noiembrie, de la ora 15:00, are loc ceremonia de închidere a evenimentului.
Această serie de activități marchează o schimbare de paradigmă în modul în care Bucureștiul se raportează la natura sa urbană, transformând lacurile din simple rezervoare de apă în spații de conviețuire, recreere și protecție ecologică.