Cât de mari sunt dificultățile economice actuale?
Inflația energetică a afectat sever populația României, lăsând urme adânci în buzunarele cetățenilor, conform celui mai recent sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu institutul Ipsos bva. Datele colectate arată că 80% dintre români se confruntă cu o diminuare considerabilă a puterii de cumpărare ca urmare directă a scumpirilor înregistrate la electricitate, carburanți, gaze sau păcură pe parcursul ultimelor 12 luni.
Mai mult, un procent de 34% dintre aceștia cataloghează impactul financiar drept unul extrem de sever. Ambele procente plasează România pe prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește amploarea acestor neajunsuri economice.
Această presiune financiară uriașă a obligat familiile din țară să aplice măsuri radicale de economisire pentru a putea face față cheltuielilor curente.
Astfel, jumătate din populație, respectiv 55%, a fost nevoită să taie din bugetul destinat îngrijirilor medicale sau procurării de alimente, aceasta fiind, de asemenea, cea mai ridicată rată înregistrată la nivel comunitar.
Totodată, 27% dintre respondenți au recurs la scăderea temperaturii din locuințe pe perioada sezonului rece.
Situația a devenit critică pentru o pătură semnificativă a societății: 27% dintre români recunosc că s-au împrumutat, au acumulat restanțe la achitarea facturilor pentru utilități sau au fost nevoiți să apeleze la sprijin financiar extern, un indicator situat, de asemenea, printre cele mai ridicate din blocul comunitar.
Nici mobilitatea cetățenilor nu a scăzut fără a lăsa urme. Aproape trei sferturi dintre români, mai exact 71%, susțin că tarifele majorate la carburanți le-au transformat complet stilul de viață și modul în care utilizează autoturismul personal, comparativ cu media europeană de 60%.
Dintre aceștia, 29% au fost nevoiți să limiteze drastic deplasările esențiale, cum ar fi mersul la cumpărături, vizitele medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
De asemenea, 47% dintre români au fost puși în situația de a renunța la vacanțe, la excursii de sfârșit de săptămână ori la vizitarea rudelor și a prietenilor din motive financiare, procent care reprezintă un record absolut în Uniunea Europeană.
Pentru a reduce consumul de benzină sau motorină, 19% au adoptat un stil de condus mult mai prudent și cu viteze reduse, în timp ce 32% au abandonat mașina în favorul transportului în comun, al mersului pe bicicletă sau al practicii de a călători mai mulți în același vehicul, depășind media europeană de 22%.
În acest context marcat de dificultăți economice, viziunea populației asupra viitorului energetic s-a transformat radical. Întrebați ce anume urmăresc de la procesul de tranziție ecologică, cetățenii români plasează pe primul loc aspectele financiare. Un procent de 79% își doresc tarife mai accesibile și mai predictibile la energie, 75% mizează pe diminuarea dependenței de gazele și petrolul aduse din afara granițelor, în timp ce 67% văd în acest demers o metodă de combatere a schimbărilor climatice.
Schimbarea de percepție este evidentă dacă o comparăm cu anul 2022. În urmă cu patru ani, stoparea încălzirii globale era prioritatea numărul unu menționată de români și de alte 18 state comunitare.
Astăzi, ieftinirea energiei a preluat conducerea în România și în alte șapte țări membre, în timp ce autonomia energetică domină în alte 16 state, iar mediul a rămas prioritar doar în trei națiuni.
Vicepreședintele BEI, Ioannis Tsakiris, a explicat că gospodăriile românești au resimțit povara scumpirilor energetice mult mai dureros decât oricare alte comunități de pe continent. Oficialul a subliniat că întărirea independenței de aprovizionare și dezvoltarea unei producții interne mai consistente de energie curată pot asigura costuri corecte și predictibile pentru cetățenii români.
Este tranziția verde o urgență națională pentru români!
De altfel, riscurile percepute în cazul unei întârzieri a politicilor verzi sunt strâns legate de bani.
Opt din zece români se tem că o stagnare a acestui proces va genera o menținere la cote înalte a facturilor și a costului vieții pe termen lung, depășind media europeană de 79%, în timp ce 74% se arată îngrijorați de o dependență prelungită față de importurile de combustibili fosili.
Cu toate acestea, sentimentul de apartenență europeană rămâne puternic ancorat în dorința de suveranitate energetică.
Două treimi din populație, adică 66%, declară că s-ar mândri și mai mult cu calitatea de cetățean european dacă Uniunea Europeană ar reuși să devină complet independentă din punct de vedere energetic, o opinie împărtășită de 62% dintre europeni.
Când vine vorba despre viteza de implementare a tehnologiilor viitorului, 79% dintre români își doresc ca accentul să cadă cu precădere pe resursele cu emisii scăzute, energia solară fiind favorită absolută pentru 46% dintre respondenți, urmată de cea eoliană cu 26% și, în mod surprinzător, de gazul natural cu 24%, o pondere net superioară mediei europene de 10%.
În plus, o majoritate covârșitoare de 76% consideră că trecerea la un sistem verde reprezintă o urgență națională, un nivel similar mediei europene de 75%. Când sunt chestionați cu privire la strategia optimă pe care ar trebui să o adopte blocul comunitar, 55% dintre români preferă crearea unei industrii autohtone puternice în sectorul tehnologiilor curate, chiar dacă această opțiune presupune un interval mai lung de realizare.
Doar 34% dintre ei ar opta pentru o implementare accelerată bazată pe componente importate din exterior. Modelul producției europene este, de altfel, opțiunea numărul unu în toate cele 27 de state membre.
În același timp, 54% dintre cetățenii români pledează pentru o centralizare și o punere în comun a resurselor financiare la nivelul întregii Uniuni pentru a susține investițiile majore necesare, o abordare agreată în mod similar de majoritatea europenilor.
Studiul sociologic realizat de Banca Europeană de Investiții în parteneriat cu Ipsos bva a fost derulat în perioada 3 – 25 august 2026. La această a opta ediție a cercetării paneuropene au participat 23.000 de persoane cu vârsta de peste 16 ani, selectate din toate cele 27 de state membre, lotul fiind ponderat pentru a asigura o reprezentativitate statistică exactă pentru fiecare țară în parte.
În România, eșantionul analizat a cuprins 1.000 de cetățeni.
Reprezentanții instituției financiare au precizat că metodologia utilizată în anii 2022 și 2026 a fost adaptată pentru a reflecta atât tranziția energetică, cât și eliminarea treptată a combustibililor fosili, elemente concepute astfel încât să asigure o comparație corectă privind beneficiile principale urmărite de populație.
Grupul Băncii Europene de Investiții funcționează ca brațul financiar al Uniunii Europene, având în spate cele 27 de guverne naționale ca acționari, și se numără printre cele mai importante instituții multilaterale de dezvoltare la scară globală. Doar pe parcursul anului 2025, instituția a semnat noi acorduri de finanțare și contracte de consultanță de 100 de miliarde de euro, fondurile fiind direcționate către mai mult de 870 de proiecte strategice.
Aceste investiții deservesc opt direcții majore stabilite de politicile europene, printre care se numără acțiunile climatice, protecția mediului, inovația tehnologică, digitalizarea, securitatea națională, coeziunea teritorială, agricultura, bioeconomia, infrastructura socială, parteneriatele internaționale și consolidarea pieței unice de capital.
Pe lângă liniile de credit tradiționale destinate marilor lucrări de infrastructură, Grupul BEI atrage activ capital privat pentru susținerea companiilor inovatoare și a proiectelor cu grad ridicat de risc, consolidându-și poziția pe piețele de capital prin instrumente de tip venture capital, garanții și operațiuni de securitizare.