Cine a declanșat scandalul?
Debatul public dintre principalele forțe politice din România s-a aprins în jurul unei interpretări specifice a statisticilor oficiale privind bugetul de stat. Conflictul a pornit de la modul în care au fost analizate cifrele furnizate de Eurostat, care reflectă deficitul bugetar conform standardelor europene de contabilitate (ESA).
PNL a cerut explicit PSD să revină asupra unui anunț anterior și să rectifice prezentarea indicatorilor macroeconomici, bazându-se pe clarificările oferite de Ministerul Finanțelor.
Adrian Câciu, fostul ministru de Finanțe, a intervenit vineri pe rețelele de socializare.
Deputatul PSD a subliniat că, înainte de a impune condiții colegilor de la PSD, liberalii ar trebui să țină cont de declarațiile anterioare ale liderului lor, Florin Cîțu, care a formulat o poziție similară privind marja de deficit.
Care e diferența între ESA și cash?
Câciu a argumentat că afirmațiile lui Cîțu au invalidat practic nota de presă emisă de Ministerul Finanțelor, punând la îndoială consistența argumentației PNL.
În documentul inițial care a stârnit această reacție, liberalii cereau ca PSD să nege public percepția că ar fi distorsionat realitatea asupra mărimii datoriilor publice, să ștergă comunicatul de pe site-ul instituțional și să explice corect datele.
Ei susțineau că precizările trimise joi de autoritățile financiare infirmă lectura greșită promovată de social-democrați, oferind o claritate nouă asupra sensului metricilor publicate de Eurostat.
Cât de grav e deficitul?
În replică, Adrian Câciu a insistat asupra faptului că măsura ESA a deficitului este considerabil mai mare decât cea bazată pe fluxurile de lichidități (cash), respingând astfel logica liberalilor. El a încheiat prin a declara că formațiunea sa nu aplică nicio formă de manipulare, sugerând că aceasta ar putea fi practica adversarilor, și i-a îndemnat să se trezească dintr-o stare de letargie sau confuzie.
Contextul disputei include și o cerere făcută de Câciu încă de miercuri, prin care solicita explicite de la Ministerul Finanțelor motivul diferențelor dintre calculul conform metodologiei ESA și cel din sistemul de numerar.
Datele Eurostat citate de președintele comisiei de fonduri europene indică faptul că, în al doilea trimestru al anului 2026, România a avut un deficit guvernamental ajustat pentru sezon de 9,2% din produsul intern brut trimestrial. Această valoare contrastă puternic cu media Uniunii Europene de 3,5% și cu cea a zonei euro, de 3,3%. Tensiunea s-a accentuat și printr-un alt comunicat PSD difuzat joi, în care social-democrații au criticat eficienta politicilor economice ale executivului condus de Cătălin Bolojan.
Reprezentanții PSD au susținut că cetățenii au suportat eforturi fiscale inutile, prin majorări de impozite și taxe, iar strategiile de austeritate aplicate nu au reușit să micșoreze gaura din bugetul de stat.