Cum poate monitorizarea sănătății să prevină efectele pericolosă ale caniculei?
Caniculă intensă agitează sudul României, inclusiv Bucureștiul, cu temperaturi care pot atinge 37 de grade Celsius
În data de 23 august 2026, la ora 19:00, autoritățile meteorologice au emis o alertă de caniculă de cod galben, care acoperă nu doar municipiul București, ci și zece și două județe situate în partea de sud a țării. Această măsură preventivă a fost declanșată în urma prognozelor care indică o amplasare a temperaturilor la nivele periculoase, cu valori maximale estimate de până la 37 de grade Celsius.
Așadar, situația a generat preocupări serioase atât la nivelul instituțiilor publice, cât și al cetățenilor, în special față de grupurile vulnerabile ale populației.
Codul galben de caniculă constituie o notificare oficială emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) și semnală condiții meteo excepționale, caracterizate de căldură intensă și riscuri crescute pentru sănătate. În cadrul acestui nivel de alertă, expunerea prelungită la soare și temperaturile ridicate pot provoca stres termic, mai ales la persoanele cu imunitate scăzută, cei care lucrează în aer liber sau cei care suferă de boli cronice.
Prognoza detaliată arată că, în mare parte a zonei afectate, termometrul va trece peste 35 de grade Celsius în intervalul zilei, iar sența de încălzire va fi mai accentuată în orele de miezuză, când radiația solară ajunge la vârf.
De aceea, se recomandă ferm cetățenilor să reducă activitățile externe în această perioadă și să adopte comportamente de prevenire, precum consumul adecvat de lichide și evitarea expunerii directe la soare.
Zonele precizate de ANM care sunt supuse acestui fenomen climatic includ: București, Ilfov, Teleorman, Giurgiu, Olt, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea, Mehedinți, Călărași, Constanța și Brașov. În toate aceste administratii, se anticipează că temperaturile vor rămâne ridicate pe tot parcursul zilei, cu vârfuri potențiale de 37 de grade Celsius, iar disconfortul termic va fi simțit cu putere.
De asemenea, există posibilitatea ca în unele zone locale să fie înregistrate valori chiar mai mari, ceea ce ar intensifica presiunea asupra sistemelor de sănătate și pe resursele locale de intervenție.
Cum te protejezi eficient în fața caniculei intense de 37°C?
Principiul de bază rămâne hidratarea adecvată: consumul frecvent de apă și alte lichide fără zahăr este esențial pentru a compensa pierderile prin transpirație și pentru a preveni deshidratarea. De asemenea, se sugeră evitarea ieșirilor neessențiale între orele 11:00 și 18:00, interval în care razele ultraviolete sunt cele mai agresive.
Haina joacă un rol important – se recomandă haine largă, de culoare deschisă și din fibre naturale, precum bumbacul sau linul, care facilită evaporarea și permit pielii să „respire”.
Refugiu în locuri umbrite sau climatizate este, de asemenea, o măsură eficientă de reducere a stresului termic.
Deși nu toate casele dispun de aer condiționat, accesul la spații publice cu aer conditionat – precum biblioteci, centre comerciale sau sedii de administrație – poate deveni o soluție vitală în zilele mai calde.
Monitorizarea stării de sănătate reprezintă un alt pilar al prevenției. Persoanele care bolițe de diabet, boli cardiovasculare, probleme respiratorii sau alte afecțiuni cronice trebuie să fie mai atentă la semnale precum dureri de cap, mareți, tăiere, confusie sau sudare excesivă, care pot indica un colpo de cald.
În asemenea cazuri, intervenția medicală rapidă este crucială.
De asemenea, se încurajează vecinii să se uite unul la altul, mai ales la bătrânii care trăiesc singuri sau la persoanele cu mobilitate reductă, deoarece izolația socială poate agrava riscurile în timpul unui episod de caniculă.
Deși caniculă este un fenomen natural, frecvența și intensitatea ei au crescut în ultimii ani, un trend pe care știința îl asociază cu schimbările climatice globale. Temperaturile record, precum cele anticipate pentru această perioadă, nu sunt doar disconfort momentan – ele reprezintă o provocare pentru infrastructura urbană, pentru sistemul energetic (din cauza creșterii consumului de energie pentru răcire) și pentru mediul înconjurător.
Pădurile urbane, suprafațele verzi și materialele de construcție cu capacitate de reflexie a căldurii pot contribui la mitigarea efectului lotului de căldură urbană, iar investițiile în acest sens devin tot mai necesare.