Care sunt costurile absolute actuale ale transportului în București?
Bucureștiul se numără printre cele 14 capitale europene unde tarifele pentru mijloacele de transport în comun au înregistrat o creștere semnificativă, depășind pragul de 10% în ultima perioadă de trei ani. Această tendință ascendentă a prețurilor nu este izolată, ci face parte dintr-un context continental mai larg, în care costurile deplasării cu autobuzele, tramvaiele sau metroul au cunoscut majorări în numeroase orașe majore.
Deși scumpirile sunt o realitate pentru mulți cetățeni, disparitățile financiare dintre metropolele analizate rămân considerabile, variind de la sisteme de transport complet gratuite până la abonamente lunare care pot depăși suma de 160 de euro.
Analiza detaliată a acestei situații provine dintr-un studiu realizat de organizația Greenpeace, care a examinat datele din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, dar și din Regatul Unit, Elveția și Norvegia. Obiectivul principal al cercetării a fost compararea accesibilității financiare a abonamentelor valabile pe termen lung, atât cele lunare, cât și cele anuale, destinate utilizării transportului public.
În cadrul acestui exercițiu analitic, au fost evaluate multiple criterii esențiale, inclusiv suprafața geografică acoperită de aceste abonamente, tipurile specifice de mijloace de transport incluse în pachete, avantajele fiscale sau reducerile speciale destinate categoriilor vulnerabile de pasageri, precum și nivelul taxei pe valoarea adăugată (TVA) aplicată la achiziția biletelor, conform informațiilor raportate de Euronews.
În ceea ce privește costurile absolute actuale, Londra se impune ca orașul cu cheltuiala lunară cea mai mare dintre toate capitalele supuse analizei, cu un tarif de 162 de euro. Pe locul secund se clasează Amsterdam, unde rezidenții plătesc 107 euro lunar pentru abonamentul standard, în timp ce la Paris, costul similar este de 77 de euro.
Deși aceste trei orașe conduc în topul prețurilor maxime, ele nu sunt cele care au suferit cele mai mari ajustări tarifale în ultimele trei ani.
Cele mai spectaculoase salturi în prețuri față de anul 2023 au fost înregistrate, paradoxal, în alte centre urbane. Nicosia se distinge cu o majorare de 67%, urmată imediat de Amsterdam, care a înregistrat o creștere de 55%.
Madrid a văzut tarifele sale urcate cu 50%, iar Bratislava cu 32%. În Germania, capitala Berlin a înregistrat o creștere de 29%, în timp ce în Austria, Viena a cunoscut o majorare de 26%.
Bucureștiul se încadrează, la rândul său, în categoria orașelor unde costurile pe termen lung ale transportului public au crescut cu minim 10% comparativ cu nivelul din 2023.
În același grup al scumpirilor notabile se regăsesc și Copenhaga, Vilnius, Bruxelles și Londra.
Există și excepții notabile în creșterea prețurilor din Europa?!
Un alt aspect crucial evidențiat de studiu vizează politica fiscală aplicată sectorului.
În mediul Uniunii Europene, biletele pentru transportul public sunt supuse unei taxe medii de aproximativ 11% TVA. Mai mult, șapte țări au ales să majorate acest procent de taxare începând cu anul 2023, contribuind la presiunea asupra bugetelor consumatorilor.
Totuși, nu toată Europa urcă în prețuri; există și excepții notabile.
În patru capitale europene, abonamentele pe termen lung sunt acum mai ieftine decât în urmă cu trei ani. Cel mai remarcabil caz este cel al Dublinului, unde prețurile au scăzut cu 42,5%. La Oslo, reducerea a fost de 11,5%, la Berna de 6,6%, iar la Budapesta de 5,8%.
Pentru alte 12 capitale, tarifele s-au menținut la nivelul din 2023, fără modificări semnificative.
Din perspectiva accesibilității globale, doar opt dintre cele 30 de țări europene analizate oferă în prezent fie un transport public gratuit, fie abonamente universale pe termen lung considerate accesibile din punct de vedere economic. În această categorie avantajoasă se remarcă Luxemburg, Malta și Slovenia.
Clasamentul general, stabilit pe baza criteriilor de disponibilitate, accesibilitate financiară și caracter incluziv al abonamentelor pe termen lung, plasează Tallinn, Luxemburg și Valletta pe primul loc, la egalitate.
Acestea sunt urmate de Praga, Roma și Atena, iar primele opt poziții din ierarhie sunt completate de Sofia și Viena.
Organizația Greenpeace utilizează aceste date pentru a susține adoptarea pe scară largă a unor abonamente accesibile, de tipul „climate ticket”.
Argumentul central este că astfel de instrumente ar putea stimula preferința pentru transportul public, reducând astfel dependența populației de mașinile private și de zborurile aeriene, contribuind la o mobilitate mai sustenabilă.