Distrug antibioticele microorganismele utile?
Sistemul imunitar uman dictează o regulă fundamentală a supraviețuirii: necesitatea consumului de produse alimentare naturale și ale căror culori variază semnificativ. Această diversitate cromatică și nutrițională nu este o simplă preferință estetică, ci o cerință biologică strictă, impusă de mecanismele de apărare ale corpului.
Pe lângă varietatea tipurilor de hrană, dimensiunea porțiilor joacă un rol crucial; menținerea unor cantități modeste, indiferent de natura alimentului, constituie un pilon al stării de bine.
În esență, amestecul dintre diversitate și moderare reprezintă cheia unei funcționări optime a organismului.
Întrebarea centrală este de ce acest echilibru este atât de vital.
Dacă o persoană optează constant pentru același tip de aliment, fără să conștientizeze consecințele, ea efectuează, în mod involuntar, o selecție anormală a florei bacteriene cu care coabitează.
Acest proces de filtrare selectivă duce la o slăbire progresivă a capacității de apărare a organismului. Ca rezultat direct, se instalează o stare de inflamație cronică, o afecțiune care aduce prejudicii majore sănătății pe termen lung. Prima linie de apărare a corpului este constituită din colonizarea cu bacterii benefice.
În plus, organe precum plămânii dispun de structuri ciliare care elimină fizic factorii agresivi, susținute de stratul de mucus. De asemenea, celulele care formează suprafețele organismului sunt supuse unei regenerări lunare, mecanism prin care sunt eliminate și agenții nocivi acumulați.
Este cunoscut faptul că administrarea antibioticelor distruge populațiile de microorganisme utile.
Din acest motiv, prescrierea medicamentelor antibacteriene este însoțită frecvent de probiotice, având scopul de a reconstrui o parte din flora intestinală pierdută. Totuși, distrugerea acestor bacterii benefice nu se realizează exclusiv prin intermediul farmaciei. O metodă la fel de eficientă, dar mai puțin vizibilă, constă în repetarea zilnică a aceluiași aliment, în detrimentul unei diete variate.
Un exemplu concret este consumul zilnic de carne ca platou principal, servită rareori alături de alte categorii de alimente. Această practică este considerată o cale sigură către dezvoltarea inflamației cronice, conform explicațiilor oferite de expertul în imunologie, Carmen Chifiriuc.
dr. Carmen Chifiriuc, prorector al Facultății de Biologie, detaliază mecanismul: Selectăm anumite specii bacteriene care posedă enzimele necesare pentru a descompune proteinele de origine animală. Totuși, în timpul acestui proces de degradare și metabolizare, se generează, în volume foarte mari, anumiți compuși chimici.
Aceștia nu favorizează proliferarea altor microorganisme, ci stimulează dezvoltarea exclusiv a celor care se hrănesc cu carne, contribuind astfel la perpetuarea inflamației cronice. Aceste structuri sunt cunoscute sub denumirea de lipopolizaharide de membrană externă. Prin intermediul unor toxine specifice pe care le produc, acestea creează deschideri în bariera de protecție formată de mucoase.
Consum repetat fără diversitate afectează sănătatea?
Situația este comparabilă cu prezența unui trădător în rândul nostru, care invită agresorii să pătrundă în interiorul organismului.
Acest fenomen se aplică oricărui aliment consumat în mod repetat, zilnic, în absența diversității alimentare.
Toate procesele biologice care susțin viața necesită varietate. Doar în aceste condiții, sistemul de apărare își poate îndeplini funcțiile cu eficiență maximă. Expertul subliniază: Nu trebuie să existe exces în nimic, iar monotonizarea alimentației este contraproductivă.
Diversitatea trebuie respectată cu strictețe. Nu este întâmplătoare existența legii biologiei cunoscute ca «unitate în diversitate».
Cu cât diversitatea este mai mare, cu atât o gamă largă de procese pot avea loc la o intensitate normală, fără ca vreunul dintre ele să fie în exces, evitând astfel apariția dezechilibrelor.
Dacă un proces devine extrem de intens, capacitatea organismului de a rămâne vigilent și alert față de ceilalți stimuli este epuizată.
Deoarece organismul va fi mereu expus la stimuli care necesită o reacție adecvată, pentru aceasta este necesară o stare permanentă de atenție, ceea ce implică evitarea oboselii.
Repetarea la nesfârșit a aceluiași aliment, combinată cu lipsa activității fizice și petrecerea tuturor zilei într-o poziție statică, în fața unui ecran, reprezintă un alt mod de a facilita instalarea inflamației cronice. Proful univ. dr. Carmen Chifiriuc explică: Pozitionarea corporală statică în anumite atitudini presupune suprasolicitarea anumitor zone ale corpului.
Acele țesuturi suprasolicitate se activează și ele în cadrul acestui proces de comunicare celulară. Cine intervine în acest caz? Celulele inflamatorii, care migrează spre zona afectată.
Dacă sursa de stres nu este eliminată, aceste celule își vor continua programul de activare până se depășește o anumită limită, moment în care apare inflamația cronică.
Din acest punct, oprirea procesului devine dificilă. Inflamația cronică este prezentă în toate tipurile de boli. În contextul actual, scumpirile modifică obiceiurile de consum ale românilor, care achiziționează mai puține alimente și aleg tot mai des produsele aflate la promoție.
De asemenea, se discută despre implementarea unui portofel digital pentru cetățenii europeni.